Mii de studenți francezi vin la Cluj să studieze medicina. „Mama mi-a spus că dacă nu trec examenul de admitere, trebuie să plec în România”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Peste 2.600 de studenți francezi studiază medicina în România, majoritatea după ce au picat examenul de admitere în Franța. Chiar dacă mulți își propun să se întoarcă în Franța pentru a profesa, majoritatea își continuă cariera în străinătate, potrivit Le Monde.
Cuprins:
Clujul atrage studenții din Franța
Clujul a devenit un adevărat magnet pentru studenții francezi la medicină. Orașul transilvănean găzduiește peste 1.000 de studenți francofoni, majoritatea francezi, veniți să studieze la Facultatea de Medicină Iuliu Hațieganu.
„Clujul este o glumă devenită realitate. Mama îmi spunea că dacă nu trec examenul de admitere la Medicină, tot ce am de făcut este să plec în România. Am picat de două ori, și la limită. Am descoperit că facultatea din Cluj avea o reputație bună”, mărturisește Ariana Provost, studentă în anul IV.
„Familia mea este aici acum: iubitul meu este român. Am de gând să rămân”, a spus Axelle Magnac, 23 de ani, studentă tot în anul IV. Ea a venit în România alături de sora sa geamănă, care studiază medicina veterinară la Cluj.
Pe de altă parte, Irina Cojocaru, crescută în Franța și care nu vorbește româna, vrea să se întoarcă. Ea își făcea griji în legătură cu mutarea la Cluj.
„Am fost surprinsă de modernitatea țării. Nu simt că sunt în străinătate. Cursurile sunt în franceză, prietenii mei vin și din Franța”, a spus Irina Cojocaru.
De ce vin studenții francezi în România
Există mai multe motive pentru care tinerii francezi aleg să studieze medicina în România:
- Admiterea se face pe bază de dosar, fără examen
- Cursurile sunt predate integral în limba franceză
- Taxele de școlarizare sunt competitive (în prezent 8.500 de euro/an)
- Reputația bună a unor facultăți, precum cea din Cluj
Potrivit lui Petru Mircea, fost decan al Facultății de Medicină din Cluj, numărul studenților francofoni a crescut constant în ultimii 25 de ani, de la 15 la peste 2.000 în prezent.
„România a profitat de efectul nemaipomenit generat de frustrările care urmează eșecului în competiția inițială”, rezumă Olivier Saint-Lary, președintele Colegiului Național al Profesorilor Generaliști.
Cu toate acestea, mulți studenți optează direct pentru facultățile din România, fără a-și mai încerca norocul în Franța.
Controverse: „Ocolire a concursului”
Această tendință nu este privită cu ochi buni de toată lumea.
Antoine Hamel, decan al Facultății de Medicină din Nantes, o consideră o „ocolire a concursului, ducând probabil la prejudecăți de recrutare bazate pe bani”.
„Studenții francezi reprezintă un avantaj financiar pentru facultățile din România”, explică el.
Pe de altă parte, Jean-Marcel Mourgues, vicepreședintele Consiliului medical din Franța, susține că „circulația bunurilor, a mărfurilor și a diplomelor este o realizare a Uniunii Europene și nu pune nicio problemă atâta timp cât nu implică munca în România și nu împiedică șansele de reușită ale studenților francezi la examene”.
Provocări pentru studenții francezi
Studenții francezi se confruntă cu mai multe provocări în România:
- Prejudecăți legate de calitatea formării
- Dificultăți în pregătirea pentru examenele din Franța
- Costuri suplimentare pentru materiale de studiu și meditații
- Bariera lingvistică în interacțiunea cu pacienții români
„Trebuie să avem ambele variante. Trebuie să reușim în studiile noastre în România, care sunt solicitante, și să muncim din greu pentru concursul din țara noastră”, explică Niels Tavernier, student în anul VI.
Perspective de viitor
Deși mulți studenți francezi vin în România cu intenția de a se întoarce în Franța după absolvire, realitatea este adesea diferită.
Mulți aleg să rămână în România sau să se mute în alte țări europene, precum Elveția sau Germania.
„Când ajung, majoritatea francezilor spun că vor pleca după șase ani. De fapt, ei pleacă adesea după zece ani sau mai mult. Devii conștient de dificultățile pe care le implică întoarcerea în Franța, precum și de diferitele orizonturi care sunt posibile”, afirmă Margot Le Leannec, studentă în anul V.
Pentru a facilita întoarcerea studenților exilați, a fost depus un proiect de lege în 2023 care ar permite acestora să urmeze un curs de medicină în Franța în timpul ciclului al doilea.
„Competiția este complicată. Și, financiar, Franța este o opțiune mai puțin interesantă decât alte țări care ne deschid porțile, precum Elveția, Germania și chiar România, unde, cu siguranță, suntem mai puțin bine plătiți ca stagiari, dar acest lucru este compensat de costul mai mic al vieții”, susține studentul Niels Tavernier.
Lucas Poittevin, președintele Asociației Naționale a Studenților în Medicină din Franța, pledează pentru creșterea capacității de formare în Franța.
„Dacă trimitem acești studenți în străinătate, riscăm să nu se mai întoarcă niciodată”, spune el.
În ciuda provocărilor, mulți studenți recomandă în continuare facultățile din România.
„Cursurile sunt grozave, profesorii vorbesc bine franceza și au predat de multe ori în Franța”, spune Mayeul, un student în anul VI.
