Miniștrii de Finanțe, Sănătate, Muncă și Educație explică măsurile fiscale anunțate de premierul Ilie Bolojan. Câți bani vor aduce la buget | VIDEO
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, ministrul Educaţiei, Daniel David şi ministrul Muncii, Florin Manole ies, joi, de la ora 16.00, în conferinţă de presă, pentru a explica public măsurile de reducere a cheltuielilor anunţate de premierul Ilie Bolojan în urmă cu o zi.
Cuprins:
- Măsurile fiscale anunțate de Ilie Bolojan
- Ce spune viceprim-ministrul Tanczos Barna
- Explicațiile date de Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare
- Câți bani vor aduce la buget noile măsuri
- Declarațiile Ministrului Educaţiei, Daniel David
- Măsurile propuse în Educație
- Cum explică Ministrul Muncii, Florin Manole, contribuțiile pensionarilor la CASS
- Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, despre contribuțiile la CASS
Măsurile fiscale anunțate de Ilie Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a prezentat miercuri un pachet de măsuri fiscale destinate să reducă deficitul bugetar al României, care include majorarea cotei standard de TVA la 21%, creșterea accizelor pentru alcool, combustibil și tutun cu 10%, precum și aplicarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei.
Premierul afirma că primul pachet de măsuri va fi adoptat prin asumarea răspunderii până săptămâna viitoare şi că vor reaşeza TVA la 2 cote – cota de 11% şi cota de 21%, cota redusă urmând a rămâne la la medicamente, apa, lemne de foc, energie termică. Premierul a mai anunţat creşterea accizelor cu 10%, la combustibili, ţigări şi alcool.
Ce spune viceprim-ministrul Tanczos Barna
„Suntem în fața unei provocări majore în ceea ce privește viitorul fiscal bugetar al țării, dar poate fi transformată într-o oportunitate dacă sunt luate deciziile ferme și implementate măsurile necesare pentru a crea un stat mai suplu. România a cunoscut o redresare economică semnificativă în ultimele decenii, recuperând foarte mult față de celelalte state europene. Niciodată nu am fost poziționați atât de bine în privința PIB-ului pe cap de locuitor, dar această creștere a generat și dezechilibre.
Trebuie să gestionăm urgent vulnerabilitățile asigurate. Primul lucru care trebuie adresat este cel al deficitelor gemene. O situație creată în ultimii 12 ani, cu o apăsare mare pe tot ceea ce înseamnă stabilitate și predictibilitate în România. Primele 6 luni ale anului au fost marcate de provocări majore, atât pe plan intern cât și pe plan extern.
Suntem presați de timp, am avut o perioadă cu foarte multe alegeri. Atât UE, cât și agențiile de rating cu care am vorbit zilele trecute, au spus că primele variante prezentate de România nu sunt suficiente, motiv pentru care am elaborat acest pachet.”
Explicațiile date de Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare
„Vreau să vă dau câteva date relevante care să răspundă la „întrebarea de ce am ajuns aici?”. O să încep cu evoluția cheltuielilor, care în 2021 era de 459 de miliarde, iar acum a ajuns la 831 de miliarde, o creștere de 43% a cheltuielilor. Deficitul pe cash, în 2021 era 79 de miliarde, în 2025 a ajuns 176 de miliarde. Cheltuielile de personal din bugetul general consolidat, în 2021 -111 miliarde, astăzi -172 miliarde. Cheltuilelile cu pensiile, în 2021 erau 110 miliarde, iar azi sunt 190 de miliarde. Cheltuielile cu bunurile și serviciile, în 2021 erau 64 de miliarde, astăzi sunt 97 de miliarde.
Datoria publică, în 2021 era de 576 miliarde, prognozăm că va depăși 1100 de miliarde, adică 58% din PIB în 2025. Toate aceste creșteri nu au putut fi susținute de evoluția veniturilor, ne-au dus în situația de astăzi. Suntem de 5 ani în deficit excesiv și trebuie să muncim foarte mult ca să ieșim în următorii 5. Atât timp cât suntem în deficit excesiv, capacitatea noastră de negociere este mult redusă. Nu putem avea o ambiție să negociem atât timp cât avem ștampila asta, pentru că înseamnă neseriozitate, probleme.
Primul risc este de suspendare a fondurilor europene, atât cele de coeziune, cât și cele din PNRR, dată fiind procedura lansată de CE din cauza faptului că nu am luat acțiuni de când am primit recomandările ei. Această procedură, baza ei, este aprobată. Pașii următori, dacă nu adoptam acest pachet colectiv, ar fi fost, și asta vrem să prevenim, ca procedura să meargă mai departă. Urmau penalizări pe fonduri europene și pe fonduri de coeziune, și pe PNRR.
Câți bani vor aduce la buget noile măsuri
De-acum încolo nu mai trebuie să propunem bugete în Parlament fără analiza situației economice și fără analiza aprofundată a execuției din anul precedent. La o analiză aprofundată a execuției, toate cifrele pe care vi le-am dat la început s-ar fi văzut.
În privința compoziției pachetului, avem:
- în zona de venituri, pe reașeazare cotelor de TVA un plus de 6 miliarde
- creștere la capitolul accize de 1 miliard în 2025 și 3,5 miliarde în 2026
- reașeazarea plafonului la CASS va aduce 1 miliard 378 de milioane în 2025 și peste 4 miliarde în 2026
- mărim impozitul suplimentar pentru sistemul bancar de la 2 la 4% în acest an, un impozit temporar, care va aduce 400 de milioane în 2025 și aproape 1 miliard 800 în 2026.
Declarațiile Ministrului Educaţiei, Daniel David
„Vom implementa aceste măsuri în funcție de două principii foarte importante: cel al raționalității și unul al decenței, adică așteptăm atâtea resurse în acest moment câte își permite țara și pe măsură ce eficientizăm sistemele, banii vor fi aduși cu implicații pe termen scurt, mediu și lung.
În educație și cercetare, nu avem de disponibilizat oameni pe termen scurt și nu modificăm salarii. Acestea fiind spuse, ne putem întreba de ce este astăzi educația aici. Pentru că este un sistem complex, cu peste 4 milioane de oameni, și pentru că alături de celelalte ministere, bugetul nostru este printre cele mai mari bugete dintre ministerele guvernului. Când educația are probleme, și țara are probleme.
Ne putem întreba cum am ajuns aici. În zona de educație trebuie să recunoaștem că avem și lumini și umbre, lucruri care funcționează și care nu.
Iată câteva anomalii:
- În ultimii ani, deși numărul de copii din sistem a scăzut, norma didactică a crescut. Mai puțini copii, mai multe norme didactice. Am luat niște măsuri în ultimii ani prin care stabilind de ex numărul minim și maxim de copii într-o clasă, am fragmentat clasele.
- Am acceptat foarte multe degrevări de norme - reducem din orele de interacțiune cu copilul, în timp ce-ți păstrezi salariul, dar au fost însoțite de plata cu ora. Avem un sistem foarte interesant în care plata cu ora e mai valoarasă decât ora din timpul în care ești plătit ca profesor.
- În zona burselor, bugetul a crescut extrem de mult în ultimii ani. Pe de-o parte te bucuri, dar trebuie să ai grijă să duci acei bani în zona în care aprinzi lumina. Am generat un fond pentru burse care depășește susținerea pe care ministerul educației și cercetării o dă întregului sistem de cercetare/inovare din țară. Am creat un sistem de burse care nu are o structură pe care o găsești ușor în țări vestice. Am creat un sistem de burse care nu se exprimă în performanța educațională. Măcar rata de participare să crească, dar nu vedem acest lucru.
Măsurile propuse în Educație
Înțelegând aceste anomalii, ce facem? Măsurile propuse:
- În norma didactică, creștem numărul de ore cu 2 ore, în media de 18 în acest moment, ajungem la 20. Acest lucru trebuie să respecte un principiu european: ne aflăm în jurul unei medii la nivelul UE, nu suntem în zona din afara limitelor, nici măcar spre limita superioară. În cazul acelor profesori care sunt performanți, care au vechime, printr-o metodologie a ministerului, vom crea posibilitatea să fie degrevați de timpul de lucru pe care îl au. Creștem numărul de ore în care interacționează cu copilul, dar timpul de lucru efectiv se poate micșora. Această modificare este propusă ca o modificare temporară, vreau să o pilotăm un ciclu de studiu, adică 4 ani, și vom vedea ce efecte va avea.
- Plata cu ora se schimbă. Dacă până acum o oră se raporta la cele 18 ore pe care le aveai în interacțiune directă cu copilul, normal este să-ți raportezi salariul la orele de lucru pentru care ești plătit, adică la 40 de ore.
- În zona burselor pentru studenți, prin legea din 2023, s-au creat facilități extraordinare: o intenție bună, dar nu una sustenabilă. În 2023, punctul de raportare pentru burse era salariul minim pe economie. Ceea ce propunem ca punct de referință este salariul minim net pe economie, dintr-un motiv rațional, bursele nu sunt impozitate, și se vor da atât timp cât sunt la școală, nu și în vacanțe. Deși fondul scade față de 2024 sau 2023, este mai mare decât ce-am avut în 2022, și voi discuta deschis cu studenții să vedem ce alte facilități mai putem găsi pentru ei. Și această modificare o văd temporară, pentru un ciclu de studiu de 3 ani.
- În zona elevilor, trebuie să schimbăm sistemul de burse: avem o varietate de burse, un sistem foarte complex, pe care nu-l vezi în alte țări. Ce vreau să propun, simplu și direct - 3 tipuri de burse: bursa de merit, definit ca merit, adică maxim 15% dintr-o clasă, cu nota minimă 9. Bursa socială, foarte bine gândită, pentru a merge spre copiii care au nevoie să fie ajutați să vină la școală, sunt în zona de risc. Și bursele tehnologice, pentru copiii care sunt în școli profesionale, care lucrează în parteneriat cu diverse companii și diverse firme.
- Vom menține premiile pentru olimpici și chiar le vom crește. ”
Cum explică Ministrul Muncii, Florin Manole, contribuțiile pensionarilor la CASS
„Ideile principale referitoare la salarizare sunt acelea că nivelurile salariale rămân la nivelul lui decembrie 2024 până la sfârșitul anului următor, decembrie 2026. Se reduce majorarea salariilor de la bază de la maxim 50% la maxim 35% atunci când este vorba de cei care lucrează în proiectele finanțate din fonduri europene. Este adăugat și un criteriu pe care îl putem considera unul de performanță, acela că majorarea poate fi acordată doar pentru perioada în care este contractat un proiect, nu și pentru prelungire.
Indemnizația de hrană se acordă până la 6000 de lei lunar, rămâne și se prelungește până la sfârșitul anului viitor suspendarea ocupării posturilor prin concurs, nu se vor actualiza cu rata inflației de exemplu pensiile speciale de serviciu, niciuna dintre ele, la fel cum nu se va actualiza cu rata inflației până la sfârșitul lui 2026 nici valoarea punctului de referință.
Referitor la CASS, 2.111.000 de pensionari nu vor avea de plătit niciun leu cu modificarea legisaltivă. Pentru a explica pe scurt, un pensionar care are o pensie de 3100 de lei va avea o sarcină în plus de 10 lei, iar un pensionar care va avea o pensie de 15.000 de lei, va avea de plătit extra 1200 de lei la CASS. Acestea sunt principalele puncte, l-aș adăuga și pe cel referitor la voucherele de vacanță, care acum se adaugă pentru cei care câștigă sub 8000 de lei net, vom coborî la 6000 de lei net. În rest, multe aceste prevederi sunt de fapt prelungite din ordonanța trenuleț până în decembrie 2026.”
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, despre contribuțiile la CASS
„Măsurile fiscale stabilite și construite de coaliția de guvernare afectează mai multe segmente din zona Sănătății. Primul și cel mai important punct este dat de creșterea contribuției la asigurări de sănătate, iar al doilea unde se regăsesc efectele dar și reformele, este dat de zona concediilor medicale.
Ca ministru al sănătății am obligația să protejez pe cât se poate pacienții, motiv pentru care în ceea ce privește metoda de lărgire a numărului de contribuabili, pentru persoanele cu handicap nu se va aplica taxă CASS. De asemenea, se menține calitatea de asigurat fără plata contribuției pentru bolanvii cu afecțiuni oncologice până la vindecare respectivei afecțiuni. De asemenea, bolnavii neasigurați, dar care beneficiază de alt tip de programe naționale de sănătate vor beneficia de servicii medicale în cadrul acelui program de sănătate - și aici vă dau exemplul diabet sau cardiologie sau alte programe.
Persoanele coasigurate, respectiv soțul, soția sau părinții fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate vor dobândi calitate de asigurat în condițiile în care persoana care le coasigură va plăti contribuția la CASS timp de 6 luni calculată la salariul de bază minim brut. Calitatea de asigurat se acordă pentru 12 luni.
Un alt subiect discutat intens în ultima perioadă în spațiul public a fost cel al concediilor medicale - nu se va aplica CASS pentru patologiile grave și care creează adevărate drame: boli oncologice, urgențe chirurgicale etc. Se va aplica CASS doar pentru codul de boală 01, noutatea fiind reașeazarea procentelor de indemnizație. Pentru o perioadă de până la 7 zile se va aplica un procent de 55%, pentru o perioadă de până la 14 zile se va aplica un procent de 65%, iar pentru o perioadă de peste 15 zile, un procent de 75%.”
cobra 03.07.2025, 19:34
Ăștea și-au calculat cât săfure fiecare! Peste 2 ani, deficitul se va dubla!
Serban_radu. 03.07.2025, 21:26
Unde sunt calculele și banii din reducerea evaziunii fiscale, cât sunt calculele cu reducerile bugetare, cât sunt calculele cu confiscarea averilor celor condamnați pentru evaziuni și alte hoții financiare, unde sunt calculele cu tăierea pensiilor speciale???????????
robyro 03.07.2025, 21:42
Ce aberații! Să facă taxarea inversă LA TVA, dacă vor CU ADEVĂRAT BANI LA BUGET! Dar nu vor să sunt conectați la banii mafiilor! In rest, măsuri frectie la picior de lemn! Ne trimit crunt in recesiune!