S-a ridicat din scaunul cu rotile, metastazele au dispărut: misterele vindecărilor de la Lourdes

Cuprins:

S-a vindecat după ce medicii nu i-au mai dat șanse

Recuperări precum mersul din nou după ani petrecuți în scaun cu rotile sau dispariția unui cancer aflat în stadiu terminal sunt extrem de rare.

„Sunt atât de neobișnuite încât nu le pot găsi o logică. Dar ele se întâmplă și tocmai de aceea sunt atât de captivante”, spune Christen.

Ideea documentarului său despre vindecările inexplicabile a pornit de la un caz personal: soția unui prieten apropiat, diagnosticată cu un cancer extins, considerat fără șanse.

„Cu toate acestea, astăzi este declarată vindecată”, explică el. Această experiență i-a trezit interesul pentru situațiile în care medicina nu oferă răspunsuri clare.

În șase luni, cancerul a dispărut complet

În cadrul cercetării sale, Christen a întâlnit trei femei care fuseseră considerate cândva incurabile, fiecare reprezentând o perspectivă diferită asupra fenomenului.

Una dintre ele, Esther Rathgeb, fusese diagnosticată cu cancer de colon cu metastaze la plămâni și creier, iar medicii îi mai dăduseră doar câteva luni de trăit.

Ea nu a urmat un tratament neobișnuit, ci și-a acceptat soarta, având o singură dorință: să își vadă nepoții gemeni care urmau să se nască. Șase luni mai târziu, cancerul dispăruse complet.

Potrivit lui Christen, un asemenea deznodământ este „extrem de rar” în cazurile de cancer de colon sau pulmonar, iar oncologii de la Inselspital consideră situația una excepțională.

Un alt exemplu este Dale Weber, diagnosticată cu cancer de col uterin aflat, se presupunea, în fază terminală. Astăzi, nu mai prezintă semne ale bolii. Ea crede că vindecarea s-a datorat propriei voințe, gândirii pozitive, suplimentelor alimentare și exercițiilor fizice.

Spre deosebire de pelerinii de la Lourdes, care își pun speranța în Fecioara Maria, Weber consideră că omul este capabil să producă singur o astfel de schimbare.

Ce spune știința

Poate influența atitudinea pozitivă evoluția cancerului? Profesorul Alexander Wünsch, specialist în psiho-oncologie la Inselspital, este rezervat, explică Christen, subliniind că acest lucru nu a fost demonstrat științific.

La fel de sceptic este și profesorul Adrian Ochsenbein, directorul Inselspital și oncolog-șef, care avertizează că nu trebuie așteptată o minune, deoarece astfel de cazuri sunt extrem de rare. Ambii susțin terapiile complementare, dar insistă că acestea nu trebuie folosite ca alternativă exclusivă la tratamentul medical.

În ceea ce privește capacitatea de autovindecare, Christen consideră că aceasta nu ar trebui subestimată. Totuși, rămâne întrebarea de ce acest potențial se manifestă doar în puține situații și nu la toți oamenii.

72 de miracole

La Lourdes, credincioșii nu se bazează pe medicamente, ci pe intervenția divină. Locul de pelerinaj atrage anual milioane de vizitatori.

Un caz celebru este cel al italiencei Antonietta Raco, care suferea de scleroză laterală primară și era imobilizată într-un scaun cu rotile, având dificultăți severe de respirație și înghițire.

După vizita la Lourdes, starea ei s-a ameliorat brusc, iar ea a reușit din nou să meargă. „Impresionant”, spune Christen.

Raco este unul dintre cele 72 de miracole recunoscute oficial la Lourdes, adică vindecări pentru care medicina nu a găsit o explicație. Totuși, subliniază el, este vorba de mai puțin de un caz recunoscut pe an.

Criterii stricte de validare a vindecărilor miraculoase

Deși sunt raportate numeroase vindecări, criteriile de validare sunt foarte stricte. O comisie medicală analizează cazurile ani la rând.

Printre membrii acesteia se numără profesorul Cornel Sieber, medic-șef la spitalul cantonal din Winterthur, un geriatru renumit și catolic practicant, care face o separare clară între credință și știință. Christen îl descrie drept „o personalitate fascinantă”.

Pe de altă parte, scepticul Urs Pilgrim susține că vindecările spontane pot fi explicate prin procese cerebrale și că, din punct de vedere medical, nu există forțe externe sau miracole propriu-zise.

Misterul continuă

Care este concluzia lui Simon Christen după această amplă documentare? „Dacă vrem să abordăm aceste vindecări, trebuie cel puțin să admitem că sunt inexplicabile”, afirmă el.

Într-o anumită măsură, ele vor rămâne un mister, iar chiar și medicina modernă ajunge uneori să spună: „Nu știm de ce”.

Interpretarea depinde de fiecare individ: unii cred că știința nu a ajuns încă la răspunsuri, alții sunt convinși că există un alt nivel, o forță superioară. Aceasta ține deja de credință.

Pentru Christen, încercarea de a descifra miracolele este, în sine, un paradox. Adevăratele miracole sunt, prin definiție, imposibil de explicat și trebuie acceptate ca atare.