Cuprins:
Pavel Durov (40 de ani) este cel mai faimos antreprenor IT rus din lume. Principala sa „invenție”, Telegram, ar avea peste un miliard de utilizatori activi. Aplicația de mesagerie este populară nu numai în Rusia, unde peste 70% din populație o folosește, ci și în Ucraina, India, Iran, Statele Unite și în multe alte țări.
Telegram este mai mult decât un simplu mijloc de comunicare. Este, de asemenea, o platformă de știri, inclusiv pentru propagandă rusă; un instrument cu care serviciile secrete rusești recrutează agenți pentru acte de sabotaj în străinătate; și o piață criminală unde diverși infractori vând droguri, arme și pornografie cu copii.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/05/pavel-durov-telegram-1024x597.jpg)
Unul dintre principalele motive pentru care sute de milioane de oameni din întreaga lume își încredințează secretele către Telegram este imaginea creată de Pavel Durov precum că ar fi un luptător înverșșunat pentru libertate, care păzește intimitatea utilizatorilor și este persecutat de autoritățile ruse și ale altor țări din această cauză.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_78744bcbe13e96882cb2fe06f668d61f.jpg)
Jurnaliștii de la iStories au efectuat propria investigație și au descoperit că poveștile spuse de Durov nu sunt confirmate de realitate. iStories a aflat datele despre utilizatorii Telegram la care are acces FSB, cine este responsabil pentru infrastructura aplicației de mesagerie și de ce aceste persoane preferă să rămână în umbră.
Mitul exilului
„Ideea pentru Telegram a apărut (în 2013 – n.r.) când încă ne aflam în Rusia: polițiști înarmați au încercat să intre prin efracție în casa mea pentru că am refuzat să șterg grupurile de opoziție de pe VKontakte, iar apoi mi-am dat seama că nu aveam nicio modalitate sigură de a-l contacta pe fratele meu”, susține Pavel Durov.
Un an mai târziu, Durov a părăsit Rusia și a publicat un manifest de adio: „Șapte motive pentru a nu te întoarce în Rusia”.
Odată plecat din Rusia, antreprenorul IT a petrecut mult timp alegând o nouă „casă” atât pentru el, cât și pentru Telegram. În Europa ar fi fost iritat de „birocrația excesivă”, iar în SUA – de atenția FBI-ului. În cele din urmă, a decis să plaseze sediul aplicație în zgârie-norii Al Kazim Towers din Dubai, Emiratele Arabe Unite.
Dar, când jurnaliștii de la publicația germană Der Spiegel au vizitat biroul lui Durov din Dubai, în 2021, spațiile erau goale. Femeia de la recepție le-a spus reporterilor că nimeni nu mai intrase acolo de mai bine de trei ani.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_e9781791d91d03c69679f415636af6ab.jpg)
Călătorii secrete în Rusia
Anul trecut, iStories a aflat că Durov a mințit că nu s-a mai întors în Rusia de când și-a anunțat plecarea. Dintr-o scurgere de informații a serviciului de frontieră al FSB, iStories a constatat că fondatorul Telegram a vizitat Rusia de peste 50 de ori de la plecarea sa, în 2014.
Călătoriile coincideau cu momentele când fondatorul oficial al Telegram întâmpina probleme financiare grave. În 2019, Comisia de Valori Mobiliare și Burse din SUA a interzis lansarea criptomonedei sale TON, cu care spera să acopere costurile de achiziționare a serverelor și a altor echipamente pentru Telegram.
Durov a ajuns să datoreze aproape 2 miliarde de dolari investitorilor, printre care se numărau oligarhi ruși, precum și agentul GRU Jan Marsalek, dar și companii care comercializau materii prime exportate ilegal din teritoriile ucrainene ocupate.
Din cauza interdicției de a emite criptomonede, Durov s-a gândit chiar să-și vândă cota parte din Telegram. Totuși, după o vizită în Rusia, s-a angajat să achite o parte din datorii, iar în 2021 reușise să obțină o finanțare în valoare de un miliard de dolari cu ajutorul băncii ruse de stat VTB, companiei Alfa Capital a oligarhului Mihail Fridman și grupului de investiții Aton.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_ed682ba5ddfc68c3ad3c0ade1ca2bb69.jpg)
Cu puțin timp înainte, în iunie 2020, Roskomnadzor a retras în mod neașteptat toate acuzațiile sale la adresa Telegram și a încetat blocarea aplicației. În ziua în care a fost anunțată această decizie, Durov se afla la Sankt Petersburg.
Cei de la Telegram nu știau de călătoriile șefului lor în Rusia. „Am crezut în narațiunea conform căreia echipa a trebuit să părăsească țara și să cutreiere lumea ca nomazii din cauza a ceea ce înduraseră în Rusia. Conversațiile noastre personale (cu Durov – n.r.) au corespuns cu ceea ce a spus în interviuri și discursuri publice”, își amintește Elies Campo, fost manager de dezvoltare de parteneriate pentru Telegram.
Mitul despre securitatea Telegram
Lui Pavel Durov îi place să-și critice concurenții. „WhatsApp este o porcărie absolută. Nu este privat”, a spus el în 2015. „Criptarea Signal a fost finanțată de Guvernul SUA. Prevăd că în cinci ani vor găsi o ușă ascunsă în ea”, a criticat el în 2020.
Predicția lui Durov nu s-a adeverit: nicio vulnerabilitate ascunsă nu a fost găsită în Signal, iar experții în securitate digitală continuă să considere această aplicație ca fiind fiabilă și sigură. Nu același lucru se poate spune despre Telegram.
Spre deosebire de WhatsApp și Signal, aplicația lui Durov nu folosește implicit tehnologia de criptare end-to-end. Principiul său este că mesajul expeditorului poate fi decriptat doar pe dispozitivul destinatarului, unde este stocată cheia secretă.
Dar Telegram este conceput diferit. Criptarea end-to-end este utilizată doar în chat-urile secrete, care trebuie activate separat. Potrivit fostului coleg al lui Durov, Anton Rosenberg, 98% dintre utilizatorii aplicației corespondează în chat-uri obișnuite. Toate mesajele de la aceștia sunt decriptate și stocate pe serverele Telegram. Aceasta înseamnă că oricine controlează serverul poate accesa corespondența.
„Din păcate, majoritatea utilizatorilor cred că Telegram este absolut sigur”, deplânge Rosenberg.
Sute de milioane de utilizatori expuși
Experții în securitate digitală avertizează de mult timp că Telegram nu este protejat prin criptare end-to-end. Cu toate acestea, aplicația lui Durov are o altă diferență semnificativă față de alte aplicații de mesagerie.
„Protocolul Telegram funcționează în așa fel încât, atunci când o aplicație de pe telefon sau computer creează un mesaj criptat, la început se adaugă un identificator de dispozitiv necriptat, numit auth_key_id. Acest lucru se aplică tuturor chat-urilor, nu doar celor din cloud, ci și celor secrete”, explică Michal „Ryszek” Woźniak, expert în securitate digitală.
În practică, aceasta înseamnă că cei care se ocupă de traficul aplicației pot urmări identificatorii dispozitivelor și, în combinație cu alte date, cum ar fi adresele IP și ora la care au fost trimise mesajele, pot determina locația unei persoane și obține alte informații valoroase: de exemplu, ce dispozitive fac schimb de date, ceea ce permite în cele din urmă construirea unei rețele de conexiuni între utilizatorii Telegram.
„Știm că Rusia are SORM (un sistem folosit de serviciile secrete pentru a monitoriza apelurile telefonice și activitatea utilizatorilor pe internet – n.r.). Fiecare furnizor de internet trebuie să îl instaleze în infrastructura sa. Astfel, agențiile secrete rusești au acces la traficul care trece prin furnizor. Pot monitoriza traficul, îl pot salva și apoi îl pot analiza”, precizează Wozniak.
Potrivit iStories, confidențialitatea a sute de milioane de utilizatori Telegram din diverse țări poate fi în pericol. Și acest lucru pentru că Pavel Durov a predat aranjamentul întregii infrastructuri de mesagerie unei singure companii, situată de facto în Rusia.
Cine întreține serverele aplicației
Pentru a înțelege cine administrează serverele Telegram și cine poate avea acces la traficul lor, iStories a realizat un experiment. Mai exact, le-a cerut unor utilizatori din Rusia să trimită mesaje între ei și unui corespondent iStories din Europa și să înregistreze traficul folosind Wireshark (care permite analizarea pachetelor de date din rețea).
În primul rând, experimentul a permis publicației să vadă identificatorii de dispozitive ai utilizatorilor (auth_key_id) despre care a vorbit Wozniak. Experimentul a fost repetat de trei ori – de două ori cu utilizatori din Rusia și o dată cu utilizatori din străinătate -, iar în toate cazurile identificatorii de dispozitive au fost transmiși prin rețea în formă necriptată.
În al doilea rând, iStories a aflat adresele IP ale serverelor care au primit mesajele respective. S-a dovedit că toate acestea, conform datelor de la registratorul european de internet RIPE, aparțin unei companii puțin cunoscute înregistrate în insulele Antigua și Barbuda – Global Network Management (GNM).
iStories a constatat că aceasta a închiriat peste 10.000 de adrese IP către Telegram. Acest lucru a clarificat faptul că GNM ar putea juca un rol semnificativ în infrastructura mesageriei.
Administratorul din umbră
Investigând GNM, iStories a făcut o descoperire neașteptată. În 2018, GNM a intentat un proces împotriva proprietarului unui centru de date din Miami. iStories a descărcat materialele de la proces și a aflat că acest caz aparent banal ascunde detalii vitale despre modul în care este structurată infrastructura Telegram din interior și cine o întreține.
Din documentele depuse în instanță, publicația independentă rusă a aflat numele proprietarului companiei din insulele Antigua și Barbuda. Acesta s-a dovedit a fi Vladimir Vedeneev, originar din Toliatti. „GNM se ocupă cu instalarea echipamentelor clienților – în acest caz, pentru mesageriaTelegram – și cu asistența tehnică ulterioară pentru aceste echipamente”, a explicat el în instanță.
Potrivit lui Vedeneev, jumătate dintre angajații GNM se află în Rusia, unde compania are un birou în Sankt Petersburg.
În plus, Vedeneev a declarat în instanță că este singura persoană cu acces autorizat la serverele Telegram din centrul de date din Miami. Compania sa deține și un router în camera serverelor – o componentă cheie a echipamentului de rețea prin care trece traficul.
„Dacă o companie controlează routerele care distribuie traficul ce trece prin serverele Telegram, asta înseamnă că ea sau oricine căreia îi acordă un astfel de acces poate vedea identificatorii utilizatorilor de mesagerie și poate determina fluxurile de date asociate dispozitivului”, subliniază Michal Woźniak.
iStories a mai aflat că Vladimir Vedeneev nu este doar proprietarul companiei care deservește aproape întreaga infrastructură a Telegram, ci a ocupat și una dintre pozițiile cheie în ierarhia aplicației de mesagerie.
Inițial, Pavel Durov a semnat personal contractele pentru închirierea spațiilor în centrele de date și conectarea echipamentelor, dar, în 2018, Telegram Corp (compania panameză a lui Durov) a cesionat toate drepturile și obligațiile din contractele pentru amenajarea infrastructurii sale către GNM. În numele GNM, acordul de cesiune a fost semnat de Vladimir Vedeneev în calitate de director executiv, iar în numele Telegram – de același Vedeneev în calitate de director financiar.
„Munca mea la aplicația de mesagerie Telegram a început când Pavel Durov mi-a cerut să preiau funcția de director financiar, să fiu responsabil de comunicarea cu furnizorii, să semnez documente și așa mai departe. Și, formal, aveam o procură pentru a semna documente în numele lui Pavel Durov și în numele Telegram”, a explicat Vedeneev în instanță, subliniind totodată că nu a fost plătit pentru activitățile sale.
Deși Vladimir Vedeneev este o persoană cheie pentru infrastructura Telegram, fostul său coleg Elies Campo, precum și alte surse iStories care au colaborat cu Durov nu au auzit niciodată de numele lui. Proprietarul GNM avea motive să rămână în umbră.
Canale de comunicare secrete
Până în 2020, adresele IP ale Telegram, controlate de GNM acum, aparțineau companiei Globalnet din Sankt Petersburg. Este un operator de telecomunicații de bază care deține rețele de fibră optică în toată Rusia, cu o lungime de peste 18 mii de kilometri. În ciuda schimbării proprietarului, sute dintre aceste adrese IP de mesagerie se află încă în Rusia.
Până de curând, beneficiarul Globalnet era același Vladimir Vedeneev, dar în 2024 a transferat compania rudelor sale, care controlează 96% din companie. Alte 4% îi aparțin lui Roman Venediktov.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/06/vladimir-vedeneev-stanga-si-roman-venediktov-foto-profimedia-1024x693.jpg)
Venediktov a absolvit Academia Spațială Militară Mojaiski, o sursă de ingineri de elită pentru industria militară rusă. Timp de aproape zece ani, Venediktov a lucrat la Centrul Principal pentru Testarea și Controlul Activelor Spațiale al Ministerului rus al Apărării din orașul militar Șciolkovo-7.
Venediktov ar cunoaște familia Durov de aproximativ zece ani, când era coproprietar al companiei „Peering” din Sankt Petersburg, care deținea rețeaua de trafic de date DATAIX. Tot traficul VKontakte trecea prin aceasta. În 2012, mama lui Durov, Albina, ar fi devenit partenera lui Venediktov.
În 2018, Globalnet și DATAIX au fuzionat, iar astăzi este una dintre cele mai mari rețele de trafic de date din lume: mulți furnizori europeni de internet sunt conectați la infrastructura sa. Potrivit lui Vedeneev, începând cu 2019, rețeaua combinată Globalnet și DATAIX deservea peste 90% din piața de telecomunicații din Ucraina și 100% din Belarus.
În 2020, Globalnet a susținut pe website-ul său că este singurul operator de telecomunicații care oferă acces direct la Telegram în Rusia și în fostele republici sovietice. Iar, în primăvara anului 2022, la scurt timp după lansarea invaziei la scară largă în Ucraina, a fost prima dintre platformele rusești peer-to-peer care a implementat, la cererea Roskomnadzor, un sistem de monitorizare a traficului utilizatorilor folosind tehnologia Deep Packet Inspection (DPI – monitorizează traficul de internet și blochează accesul la site-uri declarate interzise).
Colaborarea cu FSB, recunoscută de un deputat rus
Aproape simultan cu instalarea de către Globalnet a echipamentelor pentru analiza traficului, vicepreședintele Comisiei din Duma de Stat pentru Politica Informațională, Oleg Matveicev, a recunoscut că Telegram și FSB au ajuns la un acord: „Durov a găsit un compromis cu FSB. Cererile, ca parte a activităților operaționale, sunt trimise acolo dacă teroriștii sau altcineva sunt sub control. Telegram a instalat echipamente pentru a putea monitoriza toate entitățile periculoase”.
Globalnet furnizează servicii de comunicații mai multor întreprinderi de stat din Rusia, inclusiv celor care operează în sectorul apărării: Institutul Kurceatov, care se află sub sancțiuni occidentale, și Centrul Principal de Cercetare și Calcul al Departamentului de Administrare a Proprietății Prezidențiale din Rusia (GlavNIVC). Oficial, GlavNIVC oferă asistență tehnică pentru summituri, linii directe și întâlniri cu participarea lui Vladimir Putin, dar neoficial este în esență un centru analitic închis care lucrează în interesul FSB, FSO, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Apărării.
Institutul Principal de Cercetare în Informatică este implicat în supravegherea în masă a rușilor pe internet și folosește boți pentru a promova propaganda Kremlinului pe rețelele sociale. Centrul este, de asemenea, responsabil pentru dezvoltarea unui sistem național de supraveghere video cu recunoaștere facială. Cu ajutorul său, forțele de securitate organizează raiduri atât împotriva activiștilor politici, cât și împotriva celor care, de exemplu, încearcă să evite să fie înrolați în armată.
Legături suspecte
Globalnet nu este singura companie a lui Vedeneev în Rusia. Până de curând, acesta era beneficiarul Electron Telecom din Sankt Petersburg (în 2024, Vedeneev a transferat compania unor rude). Conform datelor RIPE, Electron Telecom este, de asemenea, legată de infrastructura Telegram: compania a transferat peste 5.000 de adrese IP pentru a fi utilizate de către aplicația de mesagerie.
iStories a făcut rost de registrul financiar al Electron Telecom pentru 2024 și a aflat că unul dintre cei mai importanți clienți guvernamentali ai companiei este FSB.
Electron Telecom furnizează către FSB servicii de instalare și întreținere tehnică. Aceasta înseamnă că cei responsabili de infrastructura serverelor Telegram sunt cei care, în același timp, deservesc complexele secrete utilizate de FSB pentru spionarea cetățenilor.
„Sunt șocat, dar nu sunt surprins”, recunoaște expertul în securitate digitală Michal „Ryszek” Woźniak.
Potențiale victime
În ultimii ani, au existat numeroase dovezi că serviciile secrete rusești obțin date despre utilizatorii Telegram fără acces fizic la dispozitivele lor. În 2023, The Wired a dezvăluit cazurile mai multor activiști ruși care au fost persecutați pentru că au participat la proteste anti-război și au vorbit despre acțiuni de rezistență. Potrivit acestora, mesajele din chat-urile „secrete” s-au dovedit a fi citite, deși destinatarii nu le-au deschis. Într-un caz, un ofițer de poliție a citat mesajele unei deținute trimise colegilor săi pe Telegram cu puțin timp înainte de percheziție.
Mișcarea pentru drepturile omului „Primul Departament”, care oferă asistență celor acuzați de trădare, a relatat recent că FSB a obținut acces la mesaje trimise de ruși către boții unor canale ucrainene de Telegram, inclusiv „Krîmski Veter”.
iStories i-a contactat pe Vedeneev și Durov să-și prezinte pozițiile. Dacă primul a acceptat inițial, după care a refuzat, fondatorul Telegram a ignorat solicitarea.
Mitul libertarianului
„Întreaga mea viață este o luptă pentru libertate, iar misiunea mea este să le ofer și altor oameni o șansă – pe cât posibil – să găsească și ei libertatea. Prin intermediul platformelor pe care le-am creat, am sperat că vor putea exprima această libertate. Așa văd eu misiunea Telegram și, parțial, aceeași a fost și misiunea companiei mele anterioare, VKontakte”, a recitat Pavel Durov într-un interviu acordat, în 2024, creatorului american de conținut Tucker Carlson, cunoscut pentru opiniile sale de extremă dreapta și pentru faptul că răspândește propaganda Kremlinului.
Cu 13 ani înainte, Moscova și Sankt Petersburg au fost cuprinse de proteste în masă față de falsificarea alegerilor. Aceste proteste au adunat sute de mii de oameni și l-au speriat pe Vladimir Putin.
În decembrie 2011, Durov a publicat o scrisoare din partea Direcției FSB pentru Sankt Petersburg în care se cerea eliminarea unui număr de grupuri de opoziție de pe VKontakte. Rețeaua de socializare nu a închis complet grupurile, dar a blocat conturile celor mai activi utilizatori ai acestora.
Scrisori de justificare trimise Kremlinului
El și-a explicat decizia într-o scrisoare trimisă fostului șef adjunct al administrației prezidențiale ruse, Vladislav Surkov: „După cum știți, cooperăm de câțiva ani cu FSB și Departamentul «K» al Ministerului Afacerilor Interne, furnizând prompt informații despre mii de utilizatori ai rețelei noastre sub formă de adrese IP, numere de telefon mobil și alte informații necesare pentru identificarea lor.
Blocarea grupurilor de opoziție pe VKontakte va submina încrederea tinerilor pasionați de pe rețeaua noastră, ceea ce, pe termen lung, ar putea anula eforturile noastre tehnologice și ideologice de a limita năvala rețelelor sociale străine pe piața internă (și va priva, de asemenea, FSB și Departamentul «K» al Ministerului Afacerilor Interne de acces la datele personale ale tinerilor pasionați – după cum notează iStories)”.
Această scrisoare a fost dezvăluită de Novaia Gazeta, în 2013. Jurnaliștii au obținut-o, printr-o sursă, din arhiva de scrisori a secretarului de presă al VKontakte, Vladislav Țipluhin. În corespondență, Țipluhin îi relata lui Surkov cum VKontakte bloca utilizatorii radicali și crea grupuri false pentru a diviza și a-i stârni pe protestatari unii împotriva altora. Țipluhin a negat inițial, după care a recunoscut corespondența cu Kremlinul.
Poziția Telegram
În schimb, Telegram neagă relațiile sale cu FSB. Aplicația „are contracte cu zeci de furnizori de servicii diferiți din întreaga lume”, dar niciunul dintre ei „nu are acces la datele Telegram sau la infrastructura confidențială”. „Toate serverele Telegram sunt deținute de Telegram și sunt întreținute de angajații Telegram. Accesul neautorizat nu este posibil. Telegram nu are angajați sau servere în Rusia. În întreaga sa istorie, Telegram nu a transmis niciodată mesaje personale către terți, iar criptarea sa nu a fost niciodată ruptă”, susține compania într-un comentariu pentru Vot Tak.
Vladimir Vedeneev a declarat la rândul lui pentru Varlamov News că „toate echipamentele Telegram sunt izolate și gestionate de Telegram Messenger”, iar aplicația nu și-a folosit echipamentele „pentru a analiza, filtra sau monitoriza traficul Telegram”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_d2373c9a33d12fd4fbcbe4b413433ed1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_fb87d71388bab90617d54bae3aeb8574.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_fb4c842316baa13941295b52664e5113.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_098ea394c23d06cf89e78fff4e2303db.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_b5b0e4dcd88c6d6d96ca0510aa27dc4f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_c210e9dba7e6a4c85908464000210325.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_b0b78bce03d5a2c735fe4f7ed42e1726.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_07573d1cf9af44c702509db2515cfb5a.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_1b22ff0ee1935a5542130b1ed307e720.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_cd47baf1aaf4f287c425432d54292c14.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_5f2cf2a4b5d6dffbe06afe4069e4588a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_ba03813f996024622be4681dbefc3d6e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_dc1c0c74488a5ca225d2d63caa09b1a4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_b1faf878ae9c3770908cc04ce6df06b1.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_ae8004251dd5e6490158050eb2e09a4e.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_eff381333fca5e7c41a73caa1de86058.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_fbfe604b6ecda4a4108f42416dbcb62f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_12cda6ce3f97d1c8f97c9f5d730e0bb9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_2b58f88a529ba9ebedf93eaece2a76c2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_6d12c4ab4c5f4b47782f19e7e007d7e3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_300f3c8b6598f5ed9134582d44a6ec1e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_133f49c22c2fc4f5ee16c17c5505a948.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/254_5262e9c53e15f4f2529536671b8078c0.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_4becd353ebd4f78009caf3f3ea6631f2.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_aeb10b0657722b3f4ab98a353e8eb705.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.