„Moartea pândește după fiecare colț”. Povestea unei femei care a fost torturată timp de doi ani în gulagul chinez de azi

„În aceste lagăre, viața și moartea nu sunt la fel ca în altă parte. De sute de ori m-am gândit, când pașii gardienilor ne trezeau în noapte, că a venit timpul să fim executate. Când o mână a început să plimbe agresiv foarfeca prin părul meu, am închis ochii plini de lacrimi, gândindu-mă că sfârșitul meu e aproape, că mă pregătesc pentru scaunul electric sau să fiu înecată. Moartea pândea după fiecare colț”, scrie Gulbahar Haitiwaji în cartea sa.

Când asistentele mi-au luat brațul ca să-mi facă o injecție, am crezut că mă vor otrăvi. Dar ne sterilizau. Atunci am înțeles metoda lor: nu să ne omoare cu sânge rece, ci să ne facă încet să dispărem. Atât de încet, încât nimeni să nu observe.

Gulbahar Haitiwaji, în „Supraviețuitor al gulagului chinez”:

Mama trebuia să plătească pentru fiica acuzată de terorism

Uigurii și-au câștigat independența în provincie la începutul secolului XX, sunt în majoritate musulmani și au propria limbă.

Este doar unul dintre cele 56 de grupuri etnice din țară și reprezintă aproape jumătate din populația din Xinjiang.

Teoretic, Xinjiang este o regiune autonomă. Practic, e controlată de China.

Gulbahar Haitiwaji, în vârstă de 54 de ani, a lucrat ca inginer într-o companie de petrol, la fel ca soțul ei.

Recomandări

Prima zi din viața noului Parlament. Șoșoacă l-a flancat pe Ciucă, Becali a smuls microfonul unui jurnalist, iar liberalii se zbat între Crin și Nicușor

Discriminarea uigurilor este adânc împământenită în mentalul societății, inclusiv la locul de muncă, unde sunt plătiți mai puțin decât grupul etnic dominant, han.

Soțul lui Gulbahar nu a mai suportat această nedreptate, așa că a decis să-și caute de muncă în străinătate. A trecut prin Kazahstan, apoi Norvegia și în final s-a stabilit în Franța, la Paris, unde a cerut azil. Patru ani mai târziu, în 2006, l-au urmat acolo Gulbahar și cele două fiice ale lor.

Câțiva ani, viața lor a fost mai mult decât bună, comparativ cu discriminările îndurate în Xinjiang. În noiembrie 2016 însă, soția a fost sunată de fostul angajator, care a chemat-o în China sub pretextul semnării unor documente. A fost o capcană.

Trimisă într-o tabără de reeducare

Gulbahar a fost imediat arestată și, timp de mai multe săptămâni, a fost ținută legată de pat, în închisoare, fără să poată lua legătura cu familia ei. În iunie 2017, a fost transferată într-o „școală”, un centru de reeducare.

Recomandări

Cum se vor împărți ministerele în noul Guvern între PSD-PNL-UDMR, după ce USR a fost exclus de la negocieri – Surse

„Nu era o școală. Era o tabără de reeducare, cu reguli militare și o dorință clară de a ne distruge. Tăcerea ne era impusă, dar eram atât de dur pedepsite fizic, încât oricum nu mai aveam putere să vorbim. Paznicii erau tot timpul cu ochii pe noi. Nu exista nicio șansă de a scăpa de vigilența lor, nu puteai să șoptești, să te ștergi la gură sau măcar să caști de teamă că vei fi acuzat că te rogi. Era împotriva regulilor să refuzi mâncarea, pentru că ai fi fost acuzat de terorism”, povestește Haitiwaji.

Lagăre apărute peste noapte

Din punct de vedere cultural, uigurii au mai multe în comun cu vecinii lor din Kazahstan decât cu chinezii han, majoritari în China. De aceea, autoritățile comuniste îi discriminează și îi supraveghează constant pe uigurii musulmani, inclusiv pe cei care pleacă din țară, văzându-i un pericol pentru siguranța statului.

Aversiunea Chinei față de uiguri e veche, însă s-a intensificat odată cu protestele extrem de violente din 2009, soldate cu moartea a cel puțin 140 de persoane și sute de alte victime de ambele părți.

Protestele, inițial pașnice, au avut loc după ce doi etnici uiguri au fost uciși de chinezii han. Au degenerat însă după ce autoritățile au răspuns cu violență.

Recomandări

LIVETEXT Zeci de răniți și cel puțin doi morți în Germania, după ce o mașină a intrat într-un grup de oameni la un târg de Crăciun. Cine este autorul atentatului I VIDEO

În 2014, mai mulți atentatori sinucigași s-au aruncat în aer într-o piață, omorând zeci de oameni. Ameninţarea teroristă este mereu invocată de autorităţile de la Beijing.

Guvernul chinez a început astfel să acționeze în forță împotriva uigurilor din 2016, când a pornit construcția unei rețele de centre de detenție. Motivul anunțat de autoritățile comuniste chineze este asimilarea uigurilor în societatea chineză.

Președintele Chinei, Xi Jinping, a cerut autorităților locale să acționeze „fără pic de milă” împotriva uigurilor, arată o serie de documente publicate în 2019 de New York Times.

„Doar a închis ochii”

Oficial, autoritățile chineze vorbesc despre „centre de formare profesională” pe bază de voluntariat, menite să combată „mentalitatea extremistă”. Neoficial, sunt mai degrabă închisori în care uigurii sunt îndoctrinați și convinși că fără Partidul Comunist Chinez, China nu ar exista.

Uigurilor le este interzis să vorbească propria limbă și sunt obligați să învețe mandarina și legile chineze. Nu au voie să se roage și sunt supravegheați tot timpul, inclusiv în camerele lor și în toalete.

„Profesoara ne urmărea tot timpul și ne pălmuia cu fiecare ocazie pe care o avea. Într-o zi, una dintre colege, o femeie pe la 60 de ani, și-a închis ochii pentru o clipă, din cauza epuizării sau fricii. Profesoara a lovit-o atunci puternic. «Crezi că nu văd că te rogi? Vei fi pedepsită!», i-a spus. Gardienii au scos-o brutal din sală. După o oră, s-a întors cu ceva ce scrisese, o autocritică. Profesoara a pus-o să citească cu voce tare în fața clasei, iar ea s-a conformat. Tot ce a făcut a fost să închidă ochii”, povestește Gulbahar Haitiwaji în cartea sa.

„Trăiască președintele”

Femeia arată și ce înseamnă îndoctrinarea comunistă: adulții sunt puși să recite ode la adresa dictatorului Xi Jinping de două ori pe zi, la începutul și sfârșitul celor 11 ore de „școală”.

Recitam un fel de promisiune de loialitate față de China: „Mulțumesc țării, mulțumesc partidului, mulțumesc președintelui Xi Jinping”. Seara făceam la fel: „Îmi doresc ca țara să se dezvolte și să aibă un viitor strălucit. Vreau ca toate comunitățile să formeze o singură națiune. Îi doresc sănătate președintelui Xi Jinping. Trăiască președintele Xi Jinping”.

Gulbahar Haitiwaji, în „Supraviețuitor al gulagului chinez”:

Femeile sunt sterilizate și violate

Femeile sunt trimise să fie „vaccinate”, relatează Haitiwaji, dar în realitate sunt, de fapt, sterilizate. Și-a dat seama de asta pentru că și celelalte membre ale comunității de uiguri din lagărul în care a stat doi ani i-au povestit, rușinate, că nu mai au menstruație.

Mi-au spus că s-a oprit imediat după vaccinare. Am încercat să le liniștesc, dar eu însămi m-am întrebat îngrozită: ne sterilizează?

Un raport de anul trecut al Fundației Jamestown cu sediul la Washington acuză China că sterilizează forțat uigurii din provincia Xinjiang, asumându-și „o politică de control al nașterilor extrem de coercitivă”.

Alte femei care au scăpat din lagăre au mărturisit că au fost violate și abuzate sexual de mai multe ori, iar bărbații care le-au făcut asta purtau costume, nu uniforme de poliție, și aveau fețele acoperite cu măști.

Câteodată, aceștia se plimbau pe lângă celule și le alegeau pe femeile pe care le voiau, apoi le duceau în „camera neagră”, unde nu existau camere de supraveghere, a povestit o femeie uigură pentru BBC. Ea însăși a fost supusă abuzurilor de mai multe ori, violată de mai mulți bărbați în același timp, în cele nouă luni pe care le-a petrecut acolo.

Arestați pentru că și-au lăsat barbă sau au prea mulți copii

Uigurii sunt arestați și trimiși în lagăre din cauza practicilor lor religioase și culturale, însă sub pretextul unor activități total normale, arată un document obținut anul trecut de Deutsche Welle, care cuprinde o listă cu numele a peste 300 de deținuți și aproape 2.000 de membri de familie, vecini și prieteni de-ai acestora.

În unele cazuri, cei duși în lagăre erau puși să-și aleagă singuri abaterile comise.

Mulți uiguri au dispărut pur și simplu

„Am fost obligați să negăm ceea ce suntem. Să negăm tradițiile noastre, credințele noastre. Să ne insultăm propriii semeni. Femei ca mine, care au scăpat din aceste lagăre, nu mai suntem ceea ce am fost odată. Suntem umbre. Sufletele noastre sunt moarte”, scrie Gulbahar Haitiwaji.

Am fost făcută să cred că soțul și fiica mea sunt teroriști. Eram atât de departe, atât de singură și epuizată. Am implorat iertare partidului comunist pentru atrocitățile pe care nici voi, nici eu nu le-am comis. Regret tot ce am spus. Acum sunt în viață și vreau să spun adevărul. Nu știu dacă mă veți ierta vreodată.

Gulbahar Haitiwaji, în „Supraviețuitor al gulagului chinez”

Gulbahar mărturisește că nu a crezut niciun cuvânt pe care l-a spus, ci doar s-a străduit să fie „un bun actor”.

Povestea lui Gulbahar Haitiwaji este printre puținele cazuri cu final fericit. Mulți uiguri care ajung în lagărele comuniste chineze nu mai ies niciodată de acolo, iar familiile nu mai aud niciodată nimic despre ei. Alții sunt trimiși la muncă, pe plantație, în ceea ce ONG-urile au numit „sclavie modernă”.

Într-un proces mai mult mimat, de doar nouă minute, Haitiwaji a fost condamnată la șapte ani de închisoare. Familia a luptat însă pentru ea, iar una dintre fiicele ei a decis să facă un apel public. În 2019, după lungi negocieri purtate de autoritățile franceze cu China, Gulbahar a fost eliberată.

Experiența trăită acolo însă i-a lăsat urme adânci.

„Mi-am pierdut mințile acolo. Nimic din ce am trăit în lagăr nu este o fantezie morbită a unui prizonier care exagerează. Totul este real. Am fost târâtă, ca mulți alții, în vârtejul nebun al Chinei. China care deportează. China care torturează. China care ucide cetățenii uiguri”, spune femeia.

Ce spune guvernul chinez? „Școli, nu închisori”

Nu o dată guvernul SUA a condamnat acțiunile Chinei, acuzând statul comunist de genocid și crime împotriva umanității. Și ONU a cerut de mai multe ori autorităților chineze să înceteze cu detențiile în masă și cu tratamentul inuman pe care îl aplică minorităților etnice.

Guvernul comunist insistă că centrele sunt școli, nu închisori.

Jurnaliștii de la BBC au prezentat în 2019, într-un amplu reportaj, cum vizita lor la unul dintre aceste centre a fost atent pregătită de autorități pentru a arăta cât de bune sunt condițiile în care sunt ținuți și tratați musulmanii. Interviurile cu cei încarcerați au fost tot timpul supravegheate atent de oficiali, relatează jurnaliștii, iar cei intervievați au spus ca pe poezie că au venit din proprie inițiativă acolo pentru a-și „curăța gândurile”.

Dorm câte zece în cameră și împart o singură baie. Nu au fost găsiți vinovați de nicio crimă, nu au trecut prin niciun proces, însă China crede că poate anticipa infracțiunile, arată BBC.

„Unii oameni, înainte să ucidă, arată dinainte că sunt capabili de crimă. Trebuie să așteptăm să ucidă? Sau ar trebui să prevenim asta? Intenția noastră este de a lua o persoană care se află pe punctul de a comite o infracțiune și să o redăm societății ca și cetățean care respectă legea”, le-au spus autoritățile chineze jurnaliștilor britanici.

Vrem să le schimbăm mentalitatea religioasă extremistă, astfel încât să-și poată găsi de muncă după absolvire. Eliminăm elementele extremiste.

Autoritățile chineze, pentru BBC:

Nimeni nu știe însă cât durează „școlarizarea” și când este absolvirea.

Urmărește-ne pe Google News