Moaştele Sf. Constantin Brâncoveanu, scoase din criptă după 80 de ani

Miercuri, 21 mai rămăşiţele pământeşti ale marelui domnitor român vor fi purtate într-o mare procesiune începând cu ora 15, de la Patriarhia Română la Biserica Sfântul Gheorghe Nou, Km. Zero, trecând mai înainte pe la biserica Domniţa Bălaşa şi Universitate.
Sfintele moaşte vor rămâne la biserica Sfântul Gheorghe Nou pentru a fi cinstite de către credincioşi. Osemintele muceniceşti au mai fost deshumate în anul 1932 când au fost autentificate antropologic decantare experţi antropologi şi istorici.
În anul 1934 ele au fost purtate într-o procesiune impresionantă pe acelaşi traseu pe care vor fi purtate şi pe 21 mai 2014. La procesiunea din 1934 a participat şi regele Mihai, pe atunci în vârsta de numai 13 ani.
Fotografia în care Alteţa Sa apare alături de tatăl său Carol al II-lea are valoare de document şi apare în cartea Pr.Prof. Dr. Emil Nedelea Cărămizaru, parohul Bisericii Sfântul Gheorghe Nou din Capitală, numită ”Mormântul Sfântului Constantin Brâncoveanu”.

În anul 1932 au fost realizate cercetări arheologice în biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti, sub coordonarea istoricului Virgiliu Drăghiceanu (Secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice).
Cu această ocazie, au fost identificate osemintele domnitorului Constantin Brâncoveanu.În timpul lucrărilor de consolidare a mormântului voievodal, din anul 1985, arheologul  profesor universitar Panait I. Panait a coordonat cercetările arheologice la acea vreme.
În perioada 12-15 mai 2014 la solicitarea Patriarhiei Române, Muzeul Municipiului Bucureşti, prin responsabilul de şantier, arheologul expert dr. Gheorghe Mănucu-Adameşteanu, arheologul specialist dr. Raluca-Iuliana Popescu şi expertul în arheometrie Ingrid Poll, a realizat cercetarea  arheologica a zonei mormântului domnitorului Constantin Brâncoveanu din biserica Sfântul Gheorghe Nou.
Au fost descoperite trei sicrie, depuse în cripte amenajate pe latura de sud a naosului lăcaşului de cult. Într-unul dintre aceste sicrie au fost identificate osemintele domnitorului Constantin Vodă Brâncoveanu (1688-1714), depuse în cripta de nord a mormântului, încă din anul 1720 de către Marica Brâncoveanu.
În cripta alăturată au fost descoperite osemintele domnitorului Ioan Vodă Mavrocordat (1716-1719), care au fost identificate pe baza unor iniţiale metalice (I.M.), însoţite de o coroană, montate pe sicriu. La deschiderea sicriului domnitorului Ioan Mavrocordat, printre oseminte se afla depus un recipient din sticlă sigilat, care conţinea un document olograf, semnat de către principele Constantin Edgar Mavrocordat, în data de 22 mai 1934, prin care declara că în acel sicriu se află osemintele strămoşului său domnitorul Ioan  Mavrocordat.
În sicriul lui Constantin Vodă Brâncoveanu  s-a găsit un craniu şi oseminte depuse în formă de cruce. Alături de aceste sicrie, în cripte, se aflau mai multe oseminte depuse succesiv în decursul secolelor XVIII-XIX.
Echipa de cercetare a fost completată prin prezenţa a doi cercetători de la Institutul de Antropologie „Francisc Rainer”, din cadrul Academiei Române, respectiv dr. Andrei Soficaru şi dr. Mihai Constantinescu, care au avut onoarea să continue cercetarea începută în anul 1932 de către profesorul Francisc J. Rainer.
Astfel,  domniile lor au putut vedea  osemintele domnitorului Constantin Brâncoveanu şi  au observat următoarele: „Craniul aparţine unei persoane de sex masculin, cu vârsta de cca. 60 de ani. Acesta prezintă urmele unei perforaţii de formă circulară pe osul parietal stâng, produsă cu un obiect ascuţit. De asemenea s-a putut observa pe partea posterioară a ramilor mandibulari urme ale unor leziuni produse cu obiecte tăioase”.
Aceste observaţii sunt în concordanţă cu datele istorice cunoscute despre uciderea domnitorului Constantin Brâncoveanu şi cu observaţiile realizate cu ocazia analizei antropologice efectuate în anul 1932.
Sfintele Moaşte ale Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu au fost aşezate după o rânduială specială într-o raclă confecţionată din argint aurit la atelierele Patriarhiei Române. Această raclă a fost realizată cu Înalta binecuvântare a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi prin strădania Preasfinţitului Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.
În dimineaţa zilei de 21 mai 2014, în ziua de prăznuire a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena (hramul Catedralei Patriarhale), după săvârşirea Sfintei Liturghii în Altarul de vară al Catedralei Patriarhale, începând cu ora 15.00 va avea loc o procesiune solemnă cu moaştele Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu pe următorul traseu: Catedrala Patriarhală, biserica Domniţa Bălaşa, Piaţa Universităţii şi biserica Sf. Gheorge Nou, unde vor fi depuse sfintele moaşte.

Recomandări

„Dacă nu câştigăm acest război, va avea loc un nou Holocaust”, susține armata israeliană. Avertismentul lui Netanyahu, după 6 luni de conflict

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 5

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro