Modele de subiecte la istorie pentru BAC 2025

Modele de subiecte la istorie pentru BAC 2025

Ministerul Educației a publicat pe portalul subiecte.edu.ro modele de subiecte la istorie cu ajutorul cărora elevii se pot pregăti pentru Bac 2025.

În cadrul examenului de Bacalaueat 2025, toate subiectele la disciplina istorie sunt obligatorii, iar timpul efectiv de lucru pentru elevi este de trei ore.

Istoria are statutul de disciplină obligatorie, fiind susţinută la proba E. c) în funcţie de filieră, profil şi specializare.

SUBIECTUL I

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Unul dintre […] liderii comuniști […] ai României, Gheorghe Gheorghiu-Dej, […] a dejucat
planurile rivalilor săi […], iar în momentul dispariției lui Stalin, deținea controlul total în stat, fiind premier și șef al partidului. A condus un aparat de securitate imens […], care administra un sistem de lagăre ce amintea de […] cel sovietic al lui Stalin. Zeci de mii de români din toate segmentele societății, dar mai presus de toate țăranii în timpul efortului de colectivizare a agriculturii (început în 1949-1950), au fost închiși, mulți dintre ei fiind supuși torturilor. […]

Nefiind contestat din nicio parte și având controlul asupra unui stat polițienesc […], Dej era într-o poziție bună pentru a opune rezistență direcțiilor de reformă introduse în Uniunea Sovietică de liderul acesteia, Hrușciov. […] În toamna anului 1956, după ce au izbucnit proteste studențești în universități, inspirate de evenimentele din Polonia și Ungaria, ele au fost suprimate cu violență de poliția secretă, faimoasa Securitate […]. Sprijinul puternic al lui Gheorghiu-Dej pentru suprimarea revoltei maghiare de către sovietici, în octombrie 1956, i-a oferit spațiu de manevră în raport cu Hrușciov. Obligațiile economice impuse de sovietici României au fost reduse, iar controlul lui Dej asupra puterii a rămas intact.‟ (I. Kershaw, Un continent fracturat. Europa, 1950-2017)

B. „Spre finalul anilor 1950, România […] începea să construiască o formă de comunism național […]. Era vorba mai ales despre prioritatea economică a conducerii – de a forța industrializarea țării […]. Prin intermediul CAER [Consiliul de Ajutor Economic Reciproc] […], sovieticii căutau să mențină România la nivelul unui stat agrar, furnizor de produse agricole și materii prime. Însă, principala miză a fost chestiunea mai largă a intervențiilor sovietice în afacerile interne ale altor state. Conducerea României […] a fost ajutată de faptul că Hrușciov se temea de o nouă confruntare de tipul celei din Ungaria. Ca urmare, relația de relativă distanțare a României față de URSS a continuat. […] Nicolae Ceaușescu, care, în 1965, i-a succedat […] lui Gheorghe Gheorghiu-Dej în fruntea Partidului Comunist (devenind președintele României în 1974), a fost apreciat de Occident datorită opoziției față de invadarea Cehoslovaciei și pentru că realizase o formă de «naționalcomunism» românesc […] care nu urma regulile Moscovei.‟
(I. Kershaw, Un continent fracturat. Europa, 1950-2017

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

Recomandări

Război Israel-Iran, ziua 10. Statele Unite au bombardat Iranul. Cronologia operaţiunii „Midnight Hammer”

1. Numiţi formațiunea politică din România, precizată în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la evenimentele desfășurate în anul 1956. 2 puncte
3. Menţionaţi doi conducători politici la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că țăranii sunt victime ale regimului comunist în timpul colectivizării agriculturii. 3 puncte
5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentați alte două acțiuni desfășurate în politica internă a României din perioada 1948-1975, în afara celor la care se referă sursele date. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două practici politice utilizate în România, între anii 1990-2000. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:

„Numeroase legi: o nouă constituție, intitulată prudent, Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris care sporește prerogativele domnitorului, o nouă lege electorală […], Legea rurală, crearea Camerelor de Comerț, promulgarea Codului Civil și a Codului Penal […], organizarea armatei, a învățământului, a bisericii, crearea Curții de Conturi […], înființarea Universităților din Iași și București […] vor face din scurta domnie a lui Al. I. Cuza, din 1859-1866, perioada cu cea mai mare densitate de reforme din istoria modernă a României. […]

Pe plan intern poziția lui Al. I. Cuza se deteriorează, împotriva sa formându-se așa numita monstruoasă coaliție, o alianță a tuturor nemulțumiților. A acelora […] care îl acuzau de o conduită prea moderată, cum erau liberalii radicali, a conservatorilor moldoveni nemulțumiți și de […] pierderea importanței orașului Iași […] și a acelora care acuzau dezordinea din finanțe și de la sate […]. La 11 februarie 1866, Cuza e nevoit să părăsească domnia. […]

Recomandări

Aurelian Preda a scăpat de pe petrolierul Unirea, care a explodat lângă Capul Caliacra, acum 43 de ani: „Mircea Băsescu a tăiat parâma. Din cauza disperării, și-a înfipt briceagul în palmă!”

Locotenența domnească, organism administrativ politic creat pentru a ține locul domnitorului Al. I. Cuza detronat, îl trimite în Occident pe I. C. Brătianu […]. Inițial se propune candidatura lui Filip de Flandra […]., dar acesta refuză să preia conducerea statului. Atunci este descoperit Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. […] Când I. C. Brătianu îi face oferta tronului României, […] Carol acceptă. […] Un plebiscit* îl alege cu 685 000 de voturi, contra fiind 224 de voturi. Și, la 10 mai 1866,
Parlamentul român îl proclamă principe, sub numele de Carol I. Prin alegerea unui principe străin, românii voiau să înlăture certurile interne pentru domnie, și, în același timp, să-și consolideze statul abia constituit, amenințat cu dezmembrarea de imperiile vecine. Mai sperau că un principe străin, prin prestigiul și sprijinul familiei din care provenea, va înlesni dobândirea deplinei independențe de
către statul român, aflat încă sub suzeranitatea Imperiului Otoman.” (I. Bulei, O istorie a românilor) *plebiscit – referendum

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi statul sub suzeranitatea căruia se află România, precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi alianța formată împotriva domnitorului Al. I. Cuza și un motiv al nemulțumirilor față de domnia acestuia, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la activitatea reformatoare din timpul domniei lui Al. I. Cuza. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la principele străin, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia în perioada 1820-1850 au fost elaborate proiecte politice referitoare la statul român modern. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)
   4 puncte

Recomandări

Yoshinori Sato, profesorul japonez care ne-a învățat limba și a scris o carte în română: „Pentru mine, România este o țară de vis”

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc în secolele al XIV-lea – al XVI-lea, având în vedere:

• precizarea unui fapt istoric din perioada 1361-1400 la care participă românii în cadrul relațiilor internaționale și menţionarea a două aspecte referitoare la acesta;
• prezentarea unei acțiuni de politică externă la care participă românii în prima jumătate a secolului al XV-lea;
• menţionarea a două aspecte cu privire la implicarea românilor în relațiile internaționale din perioada 1451-1500;
• formularea unui punct de vedere referitor la organizarea instituțională din spațiul românesc în secolul al XVI-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
  
  Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
  relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
  utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
  cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Modele de subiecte la istorie pentru BAC 2025

Bareme de corectare pentru subiectele la Istorie Bac 2025

Calendar Bacalaureat 2025

Calendar Bacalaureat 2025 – sesiunea de vară

• 16 – 20 decembrie 2024: Înscrierea candidaților pentru susținerea probelor A, B, C, D din cadrul examenului național de bacalaureat – 2025
• 27-29 ianuarie 2025 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
• 29-31 ianuarie 2025 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B 3-5 februarie 2025 Evaluarea competențelor digitale – proba D
• 5-7 februarie 2025 Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C
• 2-6 iunie 2025 Înscrierea candidaților la probele scrise ale primei sesiuni de examen 6 iunie 2025 Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a
• 10 iunie 2025 Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă
• 11 iunie 2025 Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă
• 13 iunie 2025 Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă
• 16 iunie 2025 Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă
• 20 iunie 2025 Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12,00), vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14,00 – 18,00)
• 23-24 iunie 2025 Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
• 30 iunie 2025 Afișarea rezultatelor finale

Calendar Bac 2025 – sesiunea de toamnă

• 14-21 iulie 2025 Înscrierea candidaților la a doua sesiune de examen, inclusiv a candidaților care au promovat examenele de corigențe
• 4-5 august 2025 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
• 5 august 2025 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
• 6 august 2025 Evaluarea competențelor digitale – proba D
• 7-8 august 2025 Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C 11 august 2025 Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă
• 12 august 2025 Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă
• 13 august 2025 Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă
• 14 august 2025 Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă
• 18 august 2025 Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12,00), vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14,00 – 18,00)
• 19-20 august 2025 Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor 26 august 2025 Afișarea rezultatelor finale

Regulament pentru examen de Bacalaureat 2025

Ministerul Educației a publicat, de asemenea, regulamentul de organizare a examenului de bacalaureat 2025 pentru elevi:

• (1)Se interzice candidaților la examenul de bacalaureat să introducă în sălile de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete și altele asemenea, candidații având obligația de a lăsa obiectele menționate în sala de depozitare a obiectelor personale stabilită de comisia de bacalaureat în acest scop.
• (2) Candidații care refuză depozitarea obiectelor menționate la alin. (1) în sala stabilită de comisia de bacalaureat în acest scop nu sunt primiți în examen.
• (3) Se interzice candidaților la examenul național de bacalaureat să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, în penare și în alte obiecte de depozitare personale sau în băncile în care sunt așezați în sălile de examen, orice fel de lucrări: manuale, cărți, dicționare, culegeri, formulare, memoratoare, notițe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidați etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.
• (4) Se interzice candidaților să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, în penare și în alte obiecte de depozitare personale sau în băncile în care sunt așezați în sălile de examen, telefoane mobile, căști audio, dispozitive tip IoT, precum și orice alte mijloace electronice de calcul sau de comunicare/care permit conectarea la internet/la rețele de socializare, ce ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicarea cu alți candidați/asistenți din centrul/centrele de examen sau cu exteriorul.
• (5) Se interzice candidaților la examenul național de bacalaureat să comunice între ei sau cu exteriorul, să copieze, să transmită materiale care permit copiatul sau să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.
• (6) Candidații care încalcă regulile menționate la alin. (3)—(5) sunt eliminați din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, dacă au fost introduse de aceștia sau de alți candidați, de către cadrele didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit sau au transmis materialele interzise.
• (7) Încălcarea regulilor menționate la alin. (3)—(5) va fi considerată tentativă de fraudă, iar candidații respectivi nu mai pot participa la probele următoare și sunt declarați „eliminați din examen”, fără posibilitatea recunoașterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării, inclusiv a probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale. Acești candidați nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului național de bacalaureat. Calculul celor două sesiuni la care candidații „eliminați din examen” nu mai au dreptul de a participa se face fără luarea în considerare a sesiunii speciale a examenului național de bacalaureat.
• (8) În situații obiective, neimputabile candidatului, în care se decide anularea/rescrierea lucrării în centrul de examen, timpul destinat redactării lucrării scrise se poate prelungi, cu cel mult 1 oră, conform unei proceduri elaborate de către Comisia Națională de Bacalaureat.
• (9) Candidații care doresc să predea lucrările înainte de expirarea timpului maxim pot părăsi sala de examen fără a primi subiectele. Candidații primesc subiectele numai dacă părăsesc sala de examen după expirarea timpului maxim destinat desfășurării probelor scrise.
• (10) Înainte de începerea probelor, asistenții prezintă candidaților prevederile metodologice care vizează organizarea și desfășurarea corectă a examenului național de bacalaureat și prevederile alin. (1)—(7) și le solicită să predea toate eventualele materiale și obiecte/dispozitive tip IoT care, potrivit reglementărilor în vigoare pentru examenul de bacalaureat, sunt interzise în sala de examen.
• (11) După parcurgerea etapelor menționate la alin. (9), candidații vor semna un proces-verbal în care se regăsesc prevederile alin. (1)—(7) și mențiunea că au luat cunoștință de faptul că nerespectarea regulilor menționate la alin. (3)—(5) are drept consecință măsurile menționate la alin. (6) și (7).

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro