• Guvernul suedez a refuzat să implementeze, încă din martie, măsurile de carantină impuse de țări din întreaga lume, mizând pe imunizarea în masă a populației și pe responsabilitatea cetățenilor de a respecta măsurile de distanțare fizică;
  • Însă valul al doilea al pandemiei a lovit Suedia mult mai puternic decât au estimat autoritățile: 99% din paturile de terapie intensivă din capitala Stockholm sunt pline, iar Finlanda și Norvegia au întins deja o mână de ajutor, în caz de nevoie;
  • Inclusiv regele Carl Gustaf a spus, în mesajul adresat publicului de Crăciun pe 17 decembrie, că țara a eșuat să țină sub control pandemia și că felul în care a fost gestionată criza este un eșec;
  • Una dintre cele mai afectate regiuni este Skåne, unde au fost depistate la nivelul zilei de 17 decembrie peste 2.000 de cazuri noi în ultimele 24 de ore. În orașul Helsinborg, criza a afectat inclusiv cursurile universitare, școlile sunt închise. 

Aryna Creangă studiază în orașul Helsingborg, la Universitatea din Lund, unde a ajuns încă din august pentru a urma un master de comunicare strategică.

Deși era văzut ca un mic centru burghez, recunoscut în special prin numărul mare de studenți internaționali, astăzi Helsinborg este în inima regiunii cu cel mai mare număr de cazuri de COVID-19. 

„Modelul suedez” de combatere a pandemiei, trăit de două studente în cel mai mare focar COVID din țară: „Nu există nicio obligație, doar recomandări”
Helsinborg este un oraș suedez portuar, industrial, sediul foarte multor companii, la 15 minute distanță cu feribotul de Danemarca.

Școala în regiunea cea mai lovită de pandemie

Valul al doilea a lovit cel mai puternic regiunea Skåne din Suedia: în săptămâna a 50-a de pandemie, doar în Helsinborg au fost descoperite în total 6.995 de cazuri, cu 1.357 mai multe decât săptămâna anterioară, o medie zilnică de peste 200 de cazuri noi. Un număr de cazuri comparabil cu un oraș precum Iașiul din România, dar care are o populație de cel puțin de 3 ori mai mare.

Universitatea din Lund, care are facultăți și departamente în Malmo, Helsingborg și Lund, și-a anunțat studenții că sistemul de predare va fi unul hibrid, că trebuie să își aducă actele în original și e nevoie de prezența lor fizică în Suedia.

Și așa a fost: în septembrie și în octombrie, deși cazurile de COVID-19 creșteau vertiginos, universitatea a găsit o cale să țină orele fizic. Au fost organizate cursuri și seminarii în grupe de câte 30 sau 15 persoane, iar în campus realizau unele activități interactive. În noiembrie însă, numărul de cazuri a crescut atât de mult, încât toate cursurile s-au mutat în online.

„Modelul suedez” de combatere a pandemiei, trăit de două studente în cel mai mare focar COVID din țară: „Nu există nicio obligație, doar recomandări”

La început de septembrie, țara părea lipsită de restricții

„Când am ajuns aici, la finalul lui august, încă mai existau evenimente care aveau loc, peste tot era recomandarea cu păstrarea unei distanțe, ți se reamintea să tușești în cot sau să stai la distanță. Evenimentele aveau limită de locuri, chiar dacă era vorba de concerte, conferințe sau dezbateri. Doar muzeele erau deja închise și nu s-au făcut petreceri în mod oficial, la care să vină un număr mare de persoane”, povestește Aryna.

Nu s-a pus problema ca statul să nu ia pandemia în serios: peste tot erau amintite regulile de protecție sanitară. La cursuri, toți profesorii le spuneau să respecte și în afara zonei academice regulile. O dată pe lună studenții primesc pe e-mail un video cu șeful departamentului care explică situația pandemiei în regiune, iar primarul din Lund postează update-uri pe un grup de Facebook unde sunt înscriși foarte mulți studenți internaționali.

„Nu există nicio obligație, nimeni nu te obligă să faci nimic, te sfătuiește, îți recomandă, dar aici sfatul sau recomandarea sunt luate foarte în serios. Te responsabilizează individual, suedezii au foarte mare încredere în autoritatea statului și o recomandare e ascultată de toți”, spune Aryna.

„Modelul suedez” de combatere a pandemiei, trăit de două studente în cel mai mare focar COVID din țară: „Nu există nicio obligație, doar recomandări”
Aryna Creangă, studentă româncă în Suedia

„Sunt unele persoane care poartă măști, dar foarte puține”

Tânăra de 25 de ani spune că nici acum nu îți dai seama că e pandemie când te plimbi pe străzi, dar față de începutul lui septembrie, în centru sunt mai puțini oameni.

De la finalul lunii noiembrie a apărut și prima restricție: interdicție de organizare a evenimentelor publice, petrecerilor, conferințelor cu mai multe de opt persoane, iar la terase nu pot sta mai mult de opt persoane la o masă. După 10 seara, suedezii nu mai pot cumpăra alcool la bar, dar, cum există o singură firmă care are monopol pe distribuția de alcool, înseamnă că după ora 10 seara nu se poate cumpăra deloc.

În schimb, foarte puțini oameni poartă măști. Medicul la care stă Aryna în chirie i-a explicat că s-a luat decizia ca purtarea măștilor să nu fie recomandată în Suedia fiindcă s-a observat că țările care au avut această restricție au continuat să aibă o agravare galopantă a pandemiei.

Mai sunt unele persoane care poartă măști, dar foarte puține, majoritatea din alte țări sau bătrâni, care au măști când se plimbă pe stradă în oraș. În centru nu am văzut o mare schimbare, nu se păstrează în mod special distanțarea, se adună mulți oameni pe 3-4 străzi unde sunt deschise cafenelele și restaurantele.

Aryna Creangă, studentă română în Suedia:
„Modelul suedez” de combatere a pandemiei, trăit de două studente în cel mai mare focar COVID din țară: „Nu există nicio obligație, doar recomandări”

Școlile s-au închis abia acum

Săptămâna aceasta Aryna povestește că în Helsingborg s-a luat și o decizie mult amânată: s-au închis școlile, inclusiv cele gimnaziale, tot învățământul s-a mutat la distanță. Au mutat în online inclusiv orele centrului de studiu al limbii suedeze, unde se oferă lecții gratuite pentru imigranții care vor să învețe limba și să se angajeze ulterior în țara nordică. 

„Și îți dai seama că e o problemă majoră fiindcă scopul lor e să integreze cât mai mulți oameni în societate, să devină cetățeni și plătitori de taxe.”

„Modelul suedez” de combatere a pandemiei, trăit de două studente în cel mai mare focar COVID din țară: „Nu există nicio obligație, doar recomandări”
Julia Ferreti, studentă din Suedia

Julia Ferreti s-a întors din SUA să lucreze în spitale

Situația în Suedia de acum nu se aseamănă cu cea din martie, nici în spitale și nici pe străzi. Asta a remarcat Julia Ferreti, 23 de ani, studentă în anul al III-lea la Medicină la Universitatea din Lund. În toamna anului trecut, Julia a hotărât să plece în California, SUA, și a pus pauză studiilor de medicină. A ajuns în septembrie în State și a văzut din plin cum a lovit primul val al pandemiei.

Acasă, în schimb, personalul medical cerea sprijinul tinerilor pregătiți. A decis să se întoarcă.

„Era o cerere mare în Suedia de lucrători în domeniul sănătății și am vrut să mă întorc pentru că mă simțeam inutilă în SUA. M-am întors acasă, dar apartamentul meu era închiriat pe un contract de un an, așa că m-am mutat cu părinții mei și m-am dus să ajut la spitalul din orașul meu”, povestește Julia. 

„E greu să comunici cu pacienții în echipament de protecție”

Tânăra s-a dus la spitalul principal din Gothenburg, al doilea cel mai mare oraș din Suedia, unde s-a angajat ca nurse aid (infirmieră, n.r.), lucra alături de asistente pentru a lua, pe cât putea, din presiunea pusă pe personalul medical. 

Pentru că lucra direct cu pacienți infectați cu COVID-19, Julia s-a mutat din casa părintească – nu a vrut să își pună părinții în pericol. A lucrat din martie până în august și, spune ea, nu a fost o experiență plăcută. 

„A fost o experiență ciudată în sine. E greu să ai mască și vizieră și echipament de protecție și să ai o interacțiune personală cu pacienții. Mulți erau în vârstă, ne bazam mult pe limbajul corpului, dar cum oamenii auzeau greu, devenea și mai greu să comunici cu ei și să te apropii la nivel emoțional”, explică Julia. 

Nu mi-am văzut familia în acele luni și simt că poate am luat pandemia în serios mai mult decât mulți dintre prietenii mei, nici nu am socializat cu nimeni în această perioadă.

Julia, studentă în Suedia:
„Modelul suedez” de combatere a pandemiei, trăit de două studente în cel mai mare focar COVID din țară: „Nu există nicio obligație, doar recomandări”
Studenta din Suedia, după orele petrecute în spital

„Trebuie să luăm lucrurile mai în serios”

A fost un sacrificiu și a afectat-o, fizic, dar și psihic, însă spune că a făcut-o pentru o cauză bună. Dar nu a simțit că lucrurile erau la fel în cazul tuturor concetățenilor. Venind din SUA în martie, unde în California era deja în vigoare carantina, barurile și restaurantele erau închise, oamenii purtau măști pe stradă, s-a lovit de un contrast în Suedia. Aici, oamenii încă se adunau, mergeau la evenimente în oraș, singura restricție era să nu fie organizate manifestări cu mai mult de câteva sute de persoane.

„A fost șocant. Am făcut o întâlnire de familie online cu toate rudele mele și le-am spus «nu cred că înțelegeți exact riscurile și trebuie să luăm lucrurile mai în serios», fiindcă am văzut efectele în SUA și nu sunt plăcute”, povestește tânăra de 23 de ani. 

Julia spune că a lucrat și cu bolnavi care nu erau în vârstă, care au trecut peste COVID-19, dar care vor avea nevoie de luni de recuperare. Tânăra e îngrijorată însă că nu se vorbește destul de mult despre asta. 

„În vară a fost o perioadă de negare”

Julia a revenit la școală, la Medicină, în septembrie, chiar în Helsingborg, unde e colegă de cameră cu Aryna, din România. Aflată în al treilea an, parte a educației sale este să fie repartizată câte o săptămână pe secții diferite din spital.

Tânăra a remarcat cum, odată cu trecerea timpului, numărul doctorilor de pe secțiile non-COVID se subția, erau cu toții aduși ca să ajute în lupta contra pandemiei, până când au început să amâne sau să anuleze inclusiv sesiunile de pregătire cu studenții.

„Cred că vara a fost, în Suedia, o perioadă de negare. A fost un număr foarte mic de cazuri, lumea a vrut să uite de pandemie și să trăiască viața obișnuită. Așa că vara, chiar în septembrie și în octombrie, se socializa fără probleme. Erau cazuri puține, chiar și eu mi-am văzut de câteva ori familia.”  

„Dar de la începutul lunii octombrie numărul cazurilor a început să crească și guvernul a început să facă recomandări mai dure”, spune Julia. 

Cred că, față de luna martie, oamenii nu au mai urmat recomandările medicilor cu aceeași strictețe: a fost Halloweenul, s-au organizat multe petreceri, oamenii au ieșit pe străzi. Însă odată cu creșterea numărului de cazuri, fără a fi o recomandare oficială, s-a întâmplat în Suedia ceea ce era normă încă din ianuarie în spitalele din toată lumea: medicii au început să poarte măști. 

„Până acum câteva luni, medicii nu purtau măști în spitale”

„Până acum câteva luni nu se purtau măști în spitale decât pe saloanele COVID. Acum medicii le poartă inclusiv când interacționează cu pacienții, dacă suntem mai aproape de un metru, inclusiv pe holuri sau la cafenea, unde nu erau purtate. Dar situația este gravă: știu că este o criză de personal la secțiile de Terapie Intensivă.”

De vineri, 18 decembrie, Julia s-a angajat part-time la secția Pediatrie a spitalului, care are nevoie urgentă de ajutor pentru că doctorii și personalul suport au fost chemați în secții destinate pacienților infectați cu COVID-19. 

„Mi-au spus la interviu, te vrem doar aici, nu la COVID, pentru că toți sunt acolo, acum.”

Citeşte şi:

Mărturia unei mame care a refuzat anul trecut să dea bani pentru darul de Crăciun al dirigintei: „Sunt de acord cu cadourile simbolice, dar nu să se adune 900 de lei”. Ce a pățit fetița

De 14 ani, autoritățile își bat joc de locuitorii din cartierul ANL Henri Coandă, lăsați fără utilități în secolul XXI!

Doctorul Valeriu Gheorghiță a explicat cine se va vaccina prima dată anti-COVID în România

Nicolae Mitea a ajuns într-o situație disperată. Ce a ajuns să facă pentru bani: "Vreau o casă ca să supraviețuiesc"
PARTENERI - GSP.RO
Nicolae Mitea a ajuns într-o situație disperată. Ce a ajuns să facă pentru bani: "Vreau o casă ca să supraviețuiesc"
Cristina Marinela a pierdut lupta cu cancerul la doar 32 de ani, departe de casă, în Italia. Fiica ei de 14 ani o aşteaptă acum să se întoarcă definitiv acasă
Observatornews.ro
Cristina Marinela a pierdut lupta cu cancerul la doar 32 de ani, departe de casă, în Italia. Fiica ei de 14 ani o aşteaptă acum să se întoarcă definitiv acasă
Horoscop 4 august 2021. Scorpionii trebuie să se protejeze de emoțiile negative care îi pot influența
HOROSCOP
Horoscop 4 august 2021. Scorpionii trebuie să se protejeze de emoțiile negative care îi pot influența
Ce a făcut sportiva care a primit nota 0.0 la Jocurile Olimpice de la Tokyo. VIDEO aici
Știrileprotv.ro
Ce a făcut sportiva care a primit nota 0.0 la Jocurile Olimpice de la Tokyo. VIDEO aici
Inventatorul vaccinului anti-COVID a murit în condiţii misterioase! Descoperire despre vaccin
Telekomsport
Inventatorul vaccinului anti-COVID a murit în condiţii misterioase! Descoperire despre vaccin
(Publicitate) Câștigă și tu un bilet la UNTOLD. Extragere va avea loc vineri, 6 august! Succes!
PUBLICITATE
(Publicitate) Câștigă și tu un bilet la UNTOLD. Extragere va avea loc vineri, 6 august! Succes!