„Moldova Mare”, nouă temă de propagandă în războiul hibrid dus de Rusia

Manipularea istoriei și a simbolurilor naționale

În centrul acestei strategii se află așa-numitul „Proiect Moldova Mare”, o încercare de a manipula sentimentele naționale și de a crea tensiuni în regiune. Acest proiect nu este nou, ci face parte din visul de lungă durată al Rusiei de a dezmembra România.

Una dintre tacticile folosite este manipularea figurii istorice a lui Ștefan cel Mare. După cum relatează DW.com, „pro-rușii de la Chișinău, după 1991, au încercat să-l înfășoare pe Ștefan cel Mare în flamura separatismului moldovenesc, să-l prezinte ca dușman al națiunii române.”

Această abordare, deși aparent absurdă, vizează crearea confuziei și subminarea relațiilor dintre națiunile care se opun imperialismului rusesc.

Partide proruse și agenda lor

În Republica Moldova, partide precum comuniștii lui Voronin, socialiștii lui Dodon și grupările afiliate lui Șor promovează o viziune a independenței care se distanțează de România și respinge valorile euroatlantice.

Igor Dodon, fost președinte al Republicii Moldova, a propus chiar interzicerea ideii unioniste, ceea ce ar însemna, de fapt, o limitare a libertății de exprimare și o aservire a țării intereselor rusești.

Recomandări

Pensionarii speciali de la SRI, Interne și Armată cu locuri bine remunerate și la universitățile de stat. Alexandru Călin Bădărău, 19 salarii de la stat și privat

Harta „Moldovei Mari” și implicațiile sale

O nouă tactică în arsenalul propagandei ruse este promovarea hărții „Moldovei Mari”. Aceasta include nu doar teritoriul actual al Republicii Moldova, ci și regiuni din România și Ucraina.

Această hartă a înlocuit-o pe cea a României Mari, care fusese anterior subiect de controversă în Parlamentul moldovean.

Instrumentalizarea sentimentelor naționale

Rusia încearcă să folosească sentimentele naționale ale românilor ca armă împotriva Ucrainei. Această strategie a fost evidențiată încă din 2014, când ambasadorul rus la București a sugerat României să-și revendice teritorii de la Ucraina.

În prezent, această abordare este continuată prin intermediul unor politicieni precum Victoria Furtună, care pledează pentru „recuperarea Bugeacului de sud”.

Pericolele acestei retorici

Retorica privind revendicările teritoriale reprezintă o amenințare serioasă pentru stabilitatea regională. Ea poate submina alianțele proucrainene din Europa de Est și creează tensiuni între țări care ar trebui să fie unite în fața agresiunii ruse.

Importanța combaterii acestor narațiuni cu argumente bazate pe dreptul internațional, nu pe „voința celui mai tare”.

Recomandări

Problema României: avem copii nesimțiți. Să le fie și la bugetari rău!

Un aspect deosebit de problematic al acestei propagande este impactul său asupra etnicilor români din Ucraina. Mulți dintre aceștia luptă în armata ucraineană împotriva invaziei ruse, apărând nu doar Ucraina, ci și libertatea întregii Europe.

Președintele interimar Ilie Bolojan a atras atenția asupra riscurilor crescânde la care este expusă România, subliniind că vulnerabilitățile din plan politic intern pot amplifica pericolele legate de securitate.

Recent, expresia „război hibrid” este tot mai des întâlnită în presa din România, reflectând intensificarea presiunilor externe asupra țării. Deși noțiunea este de dată relativ recentă, manifestări ale acestui tip de conflict pot fi recunoscute și în episoade din istoria modernă, chiar dacă la acea vreme nu existau termeni sau cadre teoretice bine definite pentru a le descrie.