problema insa, cazul Mona Musca a fost transat de primul-ministru in stilul propriu. Adica impotriva doleantei „marinarului de la Golden Blitz”. Neinspirat politician, pentru ca, fara sa-si dea seama, premierul Tariceanu ii consolideaza Monei Musca pozitia de Marea Doamna a politicii romanesti. Ca o face inconstient sau din aroganta, nici nu conteaza, dar actiunile lui impotriva colegei sale de partid liberal n-au facut decat sa o inconjoare pe aceasta de un nou val de simpatie.
Prima ciocnire remarcabila dintre cei doi urmasi ai Bratienilor s-a produs in momentul in care premierul a anuntat ca demisioneaza daca nu obtine alegeri anticipate si n-a mai facut-o. Gestul sau a determinat-o pe Mona Musca sa demisioneze din functia de ministru al culturii, dar nu si din partid. „Razgandeala” premierului a recidivat in privinta Monei prin retragerea propunerii acesteia la sefia uneia din cele doua Camere, dupa schimbarea lui Nastase si Vacaroiu. si chiar daca Basescu i-a amintit de hotararea preelectorala luata impreuna, ca presedinti ai partidelor din Alianta, Tariceanu anihileaza „optiunea Mona Musca”. Surprinzator, doamna nu zboara din partid nici de data asta! Fiindca e puternica si stie ca-i sta ca un bold uitat in gulerul scrobit al camasii, va ramane in PNL – aceeasi simpatizanta a presedintelui Basescu – si-l va bazai cum numai o musca stie sa o faca.