Misterul mormântului princiar descoperit într-o biserică faimoasă din România. Marea enigmă, pe cale să fie deslușită după mai bine de 100 de ani

Pictură unicat cu Maica Domnului gravidă

Picturile murale interioare de la Biserica Domnească Curtea de Argeș, unele foarte valoroase, au fost realizate în perioada 1360-1369. Lăcașul de cult de la Curtea de Argeș este singurul din România unde poate fi văzută o pictură bisericească înfățișând-o pe Maica Domnului gravidă, imaginea fiind una de o importanță excepțională pentru lumea creștină.

Sfințită în anul 1352, fiind o ctitorie a lui Basarab I, Biserica Domnească Sfântul Nicolae din Curtea de Argeș este inclusă în Lista Indicativă UNESCO.

Biserica Domnească de la Curtea de Argeş adăposteşte şi 13 morminte ale domnitorilor munteni.

„Proiectul prevede cercetarea arheologică a incintei, realizată de o echipă de arheologi condusă de arhitectul Adrian Ioniță. Cercetările au început în toamna anului 2025 și au fost identificate casetele cu oseminte, rămase în urma cercetărilor din timpul istoricului Virgil Drăghicescu. 

Noutatea este că se va încerca prelevarea unor mostre ADN din acestea, pentru cunoașterea mai bună a dinastiei primilor Basarabi, în legătură și cu misteriosul mormânt nr. 10. Sperăm să se afle în acest an cine este acolo”, a declarat, pentru Libertatea, Cristian Cocea, directorul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Argeș.

Desen neobișnuit găsit pe lespedea mormântului

Iată mai jos care este povestea acestui mormânt plin de mistere.

În urmă cu peste un secol, în 1920, o echipă de savanţi şi arheologi coordonată de Nicolae Iorga descoperea un misterios mormânt princiar la Biserica Domnească din Curtea de Argeş. Mormântul conţinea resturile umane ale unui personaj domnesc, datat în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. 

Au fost avansate de-a lungul anilor mai multe ipoteze asupra identităţii rămășițelor umane, cele mai vehiculate nume fiind cele ale lui Basarab I, Vladislav Vlaicu şi Radu I. Cercetări realizate după anul 2000 (inclusiv datarea cu C14 a osemintelor) au scos la iveală faptul că moartea personajului descoperit a survenit cel mai târziu în anul 1370, drept urmare, acesta nefiind nici Vladislav Vlaicu, nici Radu I.

Rămâne un mister de ce mormântul a fost atât de ascuns, cât şi ce reprezintă inscripţia de pe un inel găsit acolo, similar ca aspect cu cel al lui Edward of Woodstock, supranumit „Prinţul Negru”, fiul regelui Edward al III-lea al Angliei, contemporan cu Basarab I și unul dintre eroii Războiului de 100 de Ani. Cercetările asupra misteriosului mormânt 10 au fost oprite mai mulți ani din cauza lipsei finanțării.

Arborele Vieții cu o stea în 12 colțuri

După cum precizează Cristian Cocea, „lespedea care acoperă mormântul nu are vreo inscripţie, ci doar un desen neobișnuit – un Arbore al Vieţii, încununat de o stea cu 12 colţuri, formată din tot atâtea triunghiuri echilaterale. Racla de piatră mai avea săpată, la picioarele mortului, o cruce templieră, iar la cap – o Stea a lui David. 

În 1920, când a fost descoperit mormântul, misteriosul personaj purta o diademă de mărgăritare, strânsă cu un lanţ de aur peste părul lung. O tunică din mătase venețiană purpurie, împodobită cu svastici, îi acoperea pieptul. 

Cavalerul era încins cu o centură brodată cu metal preţios, care se strângea cu o uluitoare pafta de aur, înfăţişând un castel cu patru turnuri. În faţă, pe smalţ albastru, o lebădă de argint cu cap de femeie strălucea enigmatic. Inele dăltuite cu litere latine se vedeau pe oasele descărnate ale mâinilor. Apoi, deodată, în contact cu aerul, ţesăturile minunate s-au pulverizat, rămânând doar câteva petice. Disperat, marele Nicolae Iorga a căzut atunci în genunchi şi s-a rugat de iertare. Însă ireparabilul fusese produs”.

Piatră specială din Bulgaria adusă pentru zidul bisericii

Procentual, stadiul lucrărilor realizate la Biserica Domnească Curtea de Argeș a depășit în prezent procentul de 50%.

„Lucrările se desfășoară conform planului, având chiar un avans. Au fost aduse cele trei clopote care vor fi montate în primăvara acestui an în turnul clopotniță. S-au finalizat restaurarea și construirea zidului de incintă. 

Legat de soluția de acoperire a părții superioare a zidului de incintă, arhitectul proiectant a prevăzut realizarea unui capac de protecție la nivelul coronamentului zidăriei istorice, din piatră de calcar, soluție necesară pentru protejarea materialului original istoric împotriva intemperiilor. 

Zidul de incintă al Curții Domnești nu a avut inițial o protecție superioară, fiind astfel expus, de-a lungul secolelor, degradărilor cauzate de infiltrații de apă și de ciclurile repetate de îngheț–dezgheț. Materialul utilizat este piatră de Vrața, adusă din Bulgaria, respectiv un calcar cu rezistență mecanică ridicată. 

Tot legat de procesul de restaurare, turla principală a fost acoperită cu tablă, iar recent au început lucrări de restaurare a valoroasei picturi murale din interior. Este posibil să se monteze geamuri securizate de protecție, la nivelul pardoselii, pentru ca vizitatorii să poată vedea cum arată un mormânt sau o fundație mai veche”, au precizat pentru Libertatea reprezentanții Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului. 

Proiectul de consolidare și restaurare al celebrei biserici din Curtea de Argeș trebuie terminat până în mai 2028, având o valoare totală ce se ridică la suma de 6,75 milioane de euro, din care 6,57 milioane de euro reprezintă finanțarea nerambursabilă (5,5 milioane de euro de la bugetul Uniunii Europene și 986.000 de euro de la bugetul național). 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro