Îl hrăniți constant cu răspunsiurile potrivite, telefonul devenind un distribuitor nesecat de informații. Dar ce se întâmplă în acel moment cu creierul? Devine mai leneș, se atrofiază? Cine are nevoie de o memorie internă atunci când avem Google?
Ați constatat că uitați numele filmelor, ale cărților, ale oamenilor pe care îi cunoașteți, că pur și simplu se șterg din memorie și deveniți din ce în ce mai mult o pagină albă? Să fie de vină facultatea cu prea multe de învățat și prea multe petreceri care au ucis o cantitate prea mare de neuroni, sau e de vină telefonul, care ne face creierul mult mai leneș?
Un jurnalist american de la NBC News și-a pus aceste întrebări și a decis să fac un experiment. Să încerce o perioadă să nu mai apeleze la telefon de fiecare dată când are nevoie de un răspuns și să se forțeze să și-l amintească.
Citește și: Maria Constantin a făcut furori pe internet, după ce s-a lăsat fotografiată dezbrăcată. “Arăți foarte bine. Bravo!”
Timp de o săptămână a reușit să nu caute pe Google, să nu folosească Google Maps când se afla în mașină și așa mai departe. După o săptămână a vrut să afle dacă un astfel de experiment i-ar puta da un impuls creierului său.
A vorbit cu un medic neurochirurg pentru a afla și poziția unui specialist. Dr. Richard Carmona a oferit însă un răspuns cel puțin neclar, dacă nu surprinzător.
”Cei mai mulți dintre noi sunt cu siguranță dependenți de telefonul mobil (într-o măsură comparabilă cu dependența de heroină), dar cu toate acestea, obținerea informațiilor cu ajutorul tehnologiei nu ne face creierul mai leneș, dimpotrivă, creierul nostru rămâne mai conectat și este mai antrenat în acest fel, deoarece îi oferi mai multă informație”, a explicat doctorul.
Această alimentare constantă cu informații pare să creeze mai multe rețele neuronale care ne vor ajuta să ne amintim lucrurile. Mai mult, a subliniat el, lipsa bruscă a răspunsurilor imediate vine cu un cost. Privarea de telefon a unei persoane care este dependentă de aceasta crește tensiunea arterială și anxietatea.
Citește și: Sarcina Gabrielei Cristea i-a afectat relația cu soțul: „I-am zis că nu mai pot”
”Gândiți-vă la creierul nostru, ca și cum ar fi calculatoarele”, a explicat dr. Carmona. ”Fișierele sunt stocate în mod ierarhic. Informațiile care sunt luate într-o situație stresantă sunt încorporate. (Așa a evoluat memoria. Gândiți-vă la prima dată când un om a văzut un leu mâncând un alt om. ‘Trebuie să-mi amintesc asta!; a spus creierul martorului). Informațiile importante – adresa noastră, numele celor dragi – sunt păstrate în față și în centru. Informațiile mai puțin critice sunt ascunse în stive. A fost depusă, este acolo. Întrebarea care se pune acum este dacă ți-o poți aminti”, explică neurochirurgul.
Răspunsul este că nu ne putem aminti întotdeauna. Doctorul explică faptul că dacă creierul nostru nu știe că avem nevoie să reținem ceva și nu o consideră o informație relevantă, atunci este ascuns în stivă și vă amintiți mai greu, de obicei având nevoie de un indiciu. ”Și este perfect normal”, a spus el.
”Asta nu înseamnă că creierul tău devine leneș. Doar că Google caută mai repede”.
Neurochirurgul le sugerează celor care vor să-și antreneze creierul sau să prevină demența să țină cont de câteva reguli foarte simple: să mănânce bine, să doarmă suficient, să facă exerciții fizice, în niciun caz să renunțe la motoarele de căutare. Asta nu înseamnă însă că este rău să vă acordați două minute de gândire înainte de a căuta pe Google pentru a vedea dacă vă puteți aminti anumite informații.
Citește și: S-au iubit 40 de ani, au murit împreună. Povestea impresionantă a cântăreței Emilia Bubulac, cea care nu a putut trăi încă o zi fără soțul ei