O chestiune de obraz

Adrian Nastase a pierdut. A pierdut pentru ca s-a cramponat de scaun pana in ultimul moment. Poate alta era situatia pentru el daca si-ar fi dat demisia, din partid si de la Camera, inca in urma cu cateva luni. Acum, iese pentru un timp pe usa din dos a istoriei… Insa Adrian Nastase nu e un exemplu singular, din acest punct de vedere, pentru clasa noastra politica.

Citeam ieri, cu surprindere, o depesa a agentiilor de presa: “premierul sud-coreean a demisionat, miercuri, in conditiile in care, in timpul unei greve care a afectat grav reteaua de transport a tarii, a preferat sa se duca sa joace golf (…) cu un grup de oameni de afaceri, printre care figura o persoana care fusese condamnata pentru infractiuni financiare”. Un gest de onoare, firesc pentru un politician adevarat, cu atat mai laudabil cu cat democratia sud-coreeana nu e chiar un exemplu traditional in lume.

Imi amintesc de un alt premier, care, in timp ce tara se afla sub napasta inundatiilor, se juca cu tractorasul pe plaja la Marea Neagra. Acelasi premier, in timpul unui alt val de inundatii, ciocnea pahare peste hotare la o oarecare reuniune politica fara nici o legatura cu functia sa in stat. Parca Tariceanu il cheama pe acel premier, pentru care demisia nici macar n-a intrat in calcul… Atat el, cat si Adrian Nastase sunt exponentii unei probleme generale pentru clasa politica romaneasca: lipsa de caracter. Diferenta intre “ai nostri” si “ai lor” e, pana la urma, nu neaparat o chestiune de competenta, ci, in mod sigur, una de obraz!

Urmărește-ne pe Google News