Nu doar metoda de producere a prafului în sine este o premieră mondială, spun reprezentanții facultății, ci și faptul că firele de praf se regăsesc într-o formă în care oamenii de știință se așteaptă să existe și în spațiu: „pufoase și dezordonate”.

VIDEO&FOTO/O echipă de cercetători ieșeni a creat în laborator praf interstelar printr-o metodă unică în lume. Misiunile spațiale ar putea fi planificate mai exact

Deși la nivel mondial au mai fost obținute produse de carbon asemănătoare prafului stelar, susțin cercetătorii de la universitatea ieșeană, cele câteva laboratoare din lume care au reușit performanța au folosit fie temperaturi foarte înalte, fie presiuni foarte scăzute. În plus, observat la microscop, praful realizat de aceste laboratoare arată ordonat, asemenea unui film subțire.

Lectorul Ionuț Topală, coordonatorul studiului, a explicat că acest praf creat în laborator va permite comunității științifice să poată înțelege mai ușor felul în care evoluează materia din spațiu și ce se întâmplă când este radiată sau se află pe traseul unei comete. Acesta susține că, în mod natural, cele câteva miligrame de praf obținute săptămânal la Iași ar avea nevoie de câteva sute de milioane de ani pentru a se forma în mod natural.

VIDEO&FOTO/O echipă de cercetători ieșeni a creat în laborator praf interstelar printr-o metodă unică în lume. Misiunile spațiale ar putea fi planificate mai exact

„Procedeul prin care am ajuns la acest rezultat este o noutate absolută. Practic, plecăm de la două gaze obișnuite, butan și heliu, care, introduse într-o regiune de câmp electric foarte intens, formează o plasmă. Acest mediu funcționează ca o foarfecă ce taie moleculele de gaz în bucăți. Când fragmentele se recombină, apar aceste particule de praf și o parte din moleculele-mamă de butan se transformă în solid”, a declarat lectorul Valentin Pohoață, membru al echipei de cercetare.

VIDEO&FOTO/O echipă de cercetători ieșeni a creat în laborator praf interstelar printr-o metodă unică în lume. Misiunile spațiale ar putea fi planificate mai exact

Membrii echipei de cercetare explică faptul că praful realizat de ei în laborator a trebuit să îndeplinească o serie de criterii pentru a putea fi considerat similar celui interstelar: a avut particule de toate mărimile și formele, acestea erau formate doar din atomi de carbon și hidrogen și analiza spectrală realizată a avut aceleași rezultate cu ce date există despre praful interstelar, care au fost puse la dispoziție pentru comparație de NASA și Agenția Spațială Europeană.

Cercetătorii au dorit să producă și să investigheze praful folosind doar instalații gândite și construite la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, folosind materie brută și componente produse doar în România.

„Am preferat să cumpărăm din țară. Piesele principale sunt realizate la Bârlad, iar adaptarea lor a fost realizată de către echipa proiectului în colaborare cu Atelierul Didactic al Universității”, a declarat Ilarion Mihăilă, cercetător științific la universitate.

Unul dintre rezultatele directe ale cercetării echipei ieșene este posibilitatea unei planificări mai exacte a misiunilor spațiale, echipamentele și instrumentele care vor analiza praful interstelar din spațiu putând fi testate acum în condiții cât mai apropiate de realitate, folosind produsul cercetării de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

De altfel, echipa de cercetare a declarat că vrea să pună la dispoziție acest praf agențiilor spațiale care vor solicita acest lucru.

Citește și: FOTO/ Povestea IT-istului care a ajuns în National Geographic. Fotografiile sale au făcut înconjurul lumii

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Urmărește cel mai nou VIDEO

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.