„O intrebare pentru toate amantele: „De ce nu-i vreti cu totul? Nu-i iubiti?”

vad cu ochii mintii si cu sufletul. I-am pus intrebari si mi-a raspuns: „Esti nebuna! Ai ramas cu obsesie profesionala! Cine te pune sa vezi exact ce nu trebuie?” si m-am ales cu oasele rupte.
Ne-am cunoscut la niste cursuri. N-aveam obligatii. Ne-am casatorit dupa vreo 11 luni. L-am iubit! A fost primul meu barbat, si singurul. Dupa inca un an am nascut un copil. Nu m-a meritat. Mi-a distrus sufletul! Restul n-are importanta… De vreo trei ani am aflat ca are o anomalie genetica pe care a mosteni-t-o si copilul si care, zic medicii, poate genera deviatii de comportament. Poate. si va intreb: ce sa fac cu florile pe care mi le aduce?
N-am idee cum sa-mi conturez viitorul, totul e ravasit, iar sufletul imi este naruit de ceva vreme. Copilul este minunat, dar nu accepta nici macar ideea infidelitatii lui.
Candva, un psiholog mi-a spus sa-l tratez ca pe vecinul de palier. Bun, si-apoi? Vecinului nu-i calc camasa, nu-i spal ciorapii, nu-i gatesc si nu-i dau pastile. I-as putea face mult rau, dar nu vreau sa-mi murdaresc mainile, sufletul si viata. As fi o mizerabila, ca ei doi. Acasa are totul,
si-mi zice „te iubesc”. De mine depinde linistea casei cand pastrez tacerea pe tema respectiva. Eu i-am cerut sa divorteze. Are bani, avocat. Nu vrea. I-am cerut sa nu mai vina acasa. Vine. E mai confortabil asa.
As vrea sa pun cateva intrebari tuturor femeilor care sunt amante: „De ce nu-i vreti cu totul? Nu-i iubiti? Luati-i!”” Sunt naiva? Nu.
Undeva se scria de Hillary Clinton ca a dat dovada de tact si intelepciune, ca a imbinat toleranta, compatibilitatea si comunicarea. Oare asa sa fie? si am prins sfarsitul unei emisiuni tv, cu Emilia Iucinu. Mi-a lasat un gust amar. Chiar daca stiu ce-i Kamasutra, sau daca aprind o lumanare in biserica, ori una parfumata intr-un colt al casei.
si inca ceva, ca de sfarsit: in ceasul dur al firii, sa caut unde? si pe cine?
Cu toata stima si numai bine va zice,
O ruina, Bucuresti

Urmărește-ne pe Google News