Oamenii de știință au explicat cauza inundațiilor devastatoare din Nepal și Tibet: nivelul apelor a crescut cu 7-9 metri în 30 de minute

Ce spun oamenii de știință despre cauza inundațiilor devastatoare din Nepal și Tibet

Oamenii de știință sunt de părere că prăbușirea unui ghețar ar fi principala cauză a inundațiilor catastrofale de la granița Nepal-Tibet. Aceștia susțin că vorbim despre un eveniment care scoate în evidență ritmul accelerat al topirii ghețarilor din Himalaya, potrivit informațiilor transmise de BBC.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 12

Cercetătorii subliniază rolul crucial al schimbărilor climatice în destabilizarea ghețarilor.

„Temperaturile tot mai ridicate și topirea ghețarilor contribuie la astfel de dezastre catastrofale care devin din ce în ce mai frecvente”, a explicat profesorul Mike Searle. Conform ICIMOD, ghețarii din regiunea Hindu Kush Himalaya pierd gheață de două ori mai repede față de anul 2000, ceea ce amplifică riscurile de inundații și alunecări de teren.

Ghețarul prăbușit a generat o creștere bruscă a nivelului apei

Inundația, care a provocat moartea a cel puțin 469 de persoane, a fost inițial atribuită unui cutremur ce ar fi declanșat o alunecare de teren. Cu toate acestea, Serviciul Geologic al SUA (USGS) a clarificat ulterior că dezastrul a fost cauzat de o „prăbușire glaciară”, un fenomen în care un ghețar sau o parte a acestuia se dezintegrează.

Unda de șoc a afectat râurile din aval

Cercetătorii de la Centrul Internațional pentru Dezvoltarea Integrată a Munților (ICIMOD) au identificat o avalanșă de gheață și rocă provenind dintr-o zonă de mare altitudine.

Aceasta a dus la acumularea unei cantități mari de gheață, rocă și sedimente în râul Lende Khola, un afluent al râului Bhote Koshi. În doar 30 de minute, nivelul apelor din râurile din aval a crescut cu 7-9 metri, distrugând mai multe stații de monitorizare a apei. Astfel s-au produs inundațiile devastatoare din Tibet și Nepal.

Condițiile geografice au amplificat dezastrul din Nepal și Tibet

Profesorul Mike Searle, expert în științele pământului la Universitatea Oxford, a explicat că topografia zonei a agravat efectele inundației.

„Lanțul Langtang Lirung se află pe creasta Himalayei și este înconjurat de văi extrem de abrupte, care ar fi putut canaliza apa la viteze mai mari”, a declarat acesta pentru BBC. Procesul de la alunecare la inundație ar fi putut dura de la câteva ore până la câteva zile.

Care ar putea fi cauza prăbușirii ghețarului din Himalaya

Cauza exactă a prăbușirii ghețarului rămâne neclară, dar dr. Simon Cook de la Universitatea Dundee a explicat că procesul tectonic de ridicare a Himalayei ar putea contribui.

„Pe măsură ce muntele se ridică, ghețarul devine tot mai abrupt, ceea ce face inevitabilă desprinderea unor părți”, a spus Cook. De obicei, aceste prăbușiri sunt de dimensiuni mai mici, dar, în acest caz, întreaga masă glaciară pare să fi cedat „dintr-odată”, un fenomen rar, potrivit profesorului Searle.

Fenomene similare au mai avut loc și în ultimii ani în Asia

Fenomenul prăbușirii ghețarilor nu este unic. În 2021, în nordul Indiei, o prăbușire glacială în valea Chamoli a declanșat o avalanșă de apă și resturi care a ucis 200 de persoane. Impactul a fost echivalent cu 15 bombe atomice, conform estimărilor oamenilor de știință. În Nepal, în aceeași regiune, o inundație severă a avut loc în 2025, cauzată de un lac glaciar din Tibet care s-a revărsat.

Dr. Cook a concluzionat că, deși este dificil să se atribuie un singur eveniment schimbărilor climatice, „pattern-ul acestor evenimente sugerează că încălzirea globală joacă un rol important”.

Mohd Farooq Azam, specialist ICIMOD, a adăugat că „ritmul rapid al schimbărilor din criosferă este mai vizibil ca niciodată” și este motiv de îngrijorare globală.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE