Cuprins:
Procedând în acest fel, ei speră să obțină o înțelegere mai completă și mai precisă a acestora și a ceea ce este necesar pentru a menține stupii sănătoși și înfloriți.
Încă din 2010, Departamentul de Agricultură al SUA (USDA) a propus noi cerințe pentru desemnarea produselor apicole, precum mierea, drept „ecologice”.
Pentru a îndeplini acest standard de reglementare, alimentele și alte produse trebuie să fie lipsite de tratamente chimice, erbicide și pesticide. Mai mult decât atât, mediul înconjurător al sursei acestor produse trebuie să fie la fel de curat.
Albinele sunt capabile să zboare până la 10 km, ceea ce a reprezentat un factor important în stabilirea cerințelor pentru certificarea ecologică.
Propunerea USDA nu a fost aprobată, unii cercetători crezând că zona de 10 km ar putea fi o supraestimare.
„Scopul a fost să înțelegem dacă această estimare de 10 kilometri este biologic precisă”, a spus López-Uribe.
It's like a scannable ID card—but for bees. https://t.co/8sxhKbH3w8 pic.twitter.com/UceL2GTaHK
— Popular Science (@PopSci) January 24, 2025
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_1f2462dc874cc4d6c06aa061ba2b8dcd.jpg)
„Putem determina exact cât de departe călătoresc albinele melifere de la stupii lor?”
Cercetătorii au optat în cele din urmă pentru un sistem de scanare personalizat, plasat deasupra stupilor din stupină, folosind componente accesibile și disponibile pe piață, precum computere Raspberry Pi și camere. Apoi, au folosit un adeziv natural pe bază de șelac pentru a lipi pe spatele fiecărei albine un mic cod QR din hârtie.
Fiecare configurație a costat aproape 1.500 de dolari pe stupină
Asemănător cu scanarea unui card de identitate la intrarea într-o clădire, sistemul detecta și înregistra automat codul QR al fiecărei albine în timp ce aceasta zbura spre și dinspre stupul său. În total, fiecare configurație a costat aproape 1.500 de dolari pe stupină.
Echipa a vizitat șase stupine la fiecare două săptămâni pe parcursul primăverii și verii, marcând aproape 600 de albine lucrătoare de fiecare dată.
Până la finalul studiului, cercetătorii au reușit să eticheteze peste 32.000 de albine. Pentru a asigura atât siguranța albinelor, cât și pe a lor, echipa s-a concentrat pe albinele mai tinere.
Sistemul de scanare a înregistrat fiecare plecare și revenire a albinelor în stup, împreună cu ora, data și temperatura exterioară. Rezultatele au confirmat unele dintre teoriile cercetătorilor, dar i-au și surprins. Așa cum au presupus inițial, majoritatea deplasărilor albinelor în afara stupului au durat doar câteva minute.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_39e2f4134fc9bafe73ff279df09aa6bd.jpg)
Aproape 34% dintre polenizatori au efectuat zboruri care s-au transformat în călătorii de două ore. Deși o parte dintre aceste cazuri pot fi atribuite albinelor care nu s-au mai întors acasă sau au intrat în stup invers, datele au indicat totuși că distanțele de căutare a hranei sunt adesea influențate de disponibilitatea și localizarea florilor.
Ce nu au anticipat oamenii de știință
Ceea ce oamenii de știință nu au anticipat, însă, au fost implicațiile pe care aceste date le-au avut asupra duratei de viață a albinelor melifere.
„Am descoperit, de asemenea, că albinele caută hrană pentru o perioadă mult mai lungă de-a lungul vieții decât credeam inițial”, a declarat Robyn Underwood, specialist în apicultură la Penn State și coautoare a studiului.
Deși în general se crede că albinele trăiesc doar aproximativ 28 de zile, Underwood a menționat că echipa a observat „albine care căutau hrană timp de șase săptămâni, iar acestea nu încep să caute hrană decât după ce împlinesc aproximativ două săptămâni, așa că trăiesc mult mai mult decât ne-am așteptat.”
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_ff5a27ac3e35c77cbb425e155ee0e949.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_1051b1efde690e75c49452af8fae9d83.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_3a6fbc3418f2eb2060dd8302f918d2ee.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_b80fe44f5dd920a85f3a94daf7ade1e3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9c1c0e876d66214c24b4eff658a2b3fe.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_80736220ea9f95a470d53977ed773e5a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_b43d0179f616a6fd305a336152f11a0f.jpg)