Ce cred oncologii români despre terapia experimentală care frânează cancerul pancreatic, testată în laborator

Un studiu în cancer pancreatic, în Spania, aflat încă în faza preclinică

Un studiu condus de biochimistul și oncologul spaniol Mariano Barbacid a arătat că o combinație experimentală de trei medicamente a reușit să oprească complet creșterea cancerului pancreatic la șoareci, prin blocarea mecanismelor care fac tumora să se dezvolte rapid.
Rezultatele sunt promițătoare, dar terapia este încă în fază de laborator și va mai dura ani până când se va ști dacă funcționează și la pacienți. Dr. Polixenia Iorga, medic primar oncolog la Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB), subliniază că rezultatele trebuie privite cu multă prudență.

„Am văzut și eu studiul și tocmai de aceea am spus că este un studiu în fază incipientă, preclinic. Nu este cazul să ne entuziasmăm încă, pentru că foarte multe terapii arată bine în laborator, dar nu ajung să fie eficiente la om”, explică dr. Polixenia Iorga.

Medicul atrage atenția că drumul de la experiment la tratament aprobat este lung și plin de obstacole.

„Un astfel de tratament, chiar dacă se dovedește promițător, poate avea nevoie de ani de zile până să ajungă pe piață. Uneori poate dura chiar și zece ani, dacă se confirmă eficiența și siguranța lui”, mai spune oncologul.

Ce este nou în abordarea cercetătorilor spanioli

Dr. Enikő Réka Fejér, medic primar oncolog la Spitalul NORD, explică de ce studiul spaniol este considerat diferit față de alte încercări anterioare.

„Noutatea acestui studiu constă în faptul că cercetătorii au combinat două terapii țintite orale (sub formă de comprimate). În practica actuală, combinațiile sunt folosite deja între chimioterapie și terapie țintită, chimioterapie și imunoterapie sau terapie țintită cu imunoterapie. Folosirea a două terapii țintite orale simultan este elementul inovator”, explică dr. Fejér.

Această abordare încearcă să blocheze mai multe mecanisme esențiale ale tumorii în același timp.

Mutația KRAS, „motorul” cancerului pancreatic

Un element central al studiului îl reprezintă țintirea mutației genetice KRAS, prezentă la majoritatea pacienților cu cancer pancreatic.

„Aproape 90% dintre pacienții cu cancer pancreatic au această mutație genetică, KRAS, care joacă un rol esențial în dezvoltarea bolii”, spune dr. Enikő Réka Fejér, care a descris mecanismul bolii astfel: „Dacă ne gândim la tumora malignă ca la o mașină, mutația KRAS este ca o pedală de accelerație blocată la podea. Mașina nu se mai poate opri, iar tumora continuă să crească necontrolat. Unul dintre medicamentele cercetate încearcă să elibereze această pedală. Teoretic, dacă reușești să faci acest lucru, tumora nu se mai multiplică”, adaugă oncologul.

O meta-analiză a 17 studii clinice a arătat că mutațiile K-RAS sunt frecvente în cancerul pancreatic și sunt asociate cu supraviețuire globală mai slabă.

Cancerul pancreatic: Rata de supraviețuire la 5 ani de sub 10%

Cancerul pancreatic este considerat, la nivel mondial, una dintre cele mai agresive forme de cancer. Studiile arată că mai puțin de 10% dintre pacienți sunt în viață la cinci ani de la diagnostic, tocmai pentru că boala este descoperită târziu și răspunde greu la tratament.

Un amplu studiu confirmă că forma cea mai frecventă de cancer pancreatic are una dintre cele mai mici rate de supraviețuire dintre toate cancerele solide.

Cancerul pancreatic este cunoscut pentru evoluția sa rapidă și pentru faptul că este diagnosticat, de cele mai multe ori, în stadii avansate. „În momentul de față, cancerul de pancreas are o supraviețuire destul de scurtă. Din păcate, este una dintre cele mai agresive forme de cancer”, afirmă dr. Polixenia Iorga.

Această realitate explică de ce orice studiu care aduce o posibilă direcție nouă de tratament este urmărit cu interes de comunitatea medicală.

„Practic, orice tratament care oferă o speranță este binevenit. Dar trebuie să fim foarte corecți cu pacienții și să spunem clar că vorbim despre cercetare experimentală”, adaugă dr. Iorga medicul.

Chiar dacă rezultatele din laborator sunt spectaculoase, aplicarea lor la om este un proces extrem de complex și durează mult.

„Suntem într-un stadiu în care, metaforic vorbind, a încolțit o plantă într-un ghiveci. Are potențial, dar drumul până la utilitatea clinică este lung și presupune studii de fază 1, 2 și 3”, explică dr. Fejér.

Oncologii români susțin că pot trece și 10 ani până o terapie să poată fi prescrisă, după ce a fost studiată.

„Chiar dacă un tratament se dovedește promițător, poate dura ani de zile până să ajungă pe piață. Uneori vorbim chiar de zece ani, dacă trece prin toate etapele de testare”, spune dr. Iorga.

Situația pacienților din România: 50% dintre bolnavii de cancer pancreatic ajung la medic cu metastaze

În prezent, opțiunile terapeutice pentru cancerul pancreatic rămân limitate. „În România, la fel ca în restul Europei, tratamentul standard pentru cancerul pancreatic în stadiu metastatic este chimioterapia, pentru că nu s-a demonstrat până acum ceva mai eficient”, afirmă dr. Enikő Réka Fejér.

Statisticile sunt îngrijorătoare: „Aproximativ 50% dintre pacienții care ajung în cabinetele oncologice sunt deja în stadiu metastatic”, precizează medicul.

Rolul medicului oncolog este, în multe cazuri, prelungirea vieții și îmbunătățirea calității vieții pacientului, mai ales atunci când au de-a face cu o boală avansată.

Testarea genetică în cancerul de pancreas: când se face și cum

Testarea genetică a bolnavului este importantă și trebuie dirijată de specialist în situații bine definite, cu atenție deosebită în cazul sindroamelor genetice familiale, de ex mutațiile BRCA.

„Există programe naționale în care anumite testări genetice sunt gratuite, iar în alte situații ele pot fi recomandate de medicul oncolog și efectuate contra cost”, adaugă medicul.

Și cercetările internaționale arată că identificarea mutației KRAS în sânge poate oferi indicii despre cât de agresivă este boala și despre riscul de metastaze.

Nu există screening populațional în cancerul pancreatic

Spre deosebire de alte tipuri de cancer, pentru cancerul pancreatic nu există screening populațional. „Screeningul pentru cancerul pancreatic nu este organizat la nivel populațional, este indicat doar pentru persoanele cu risc crescut.”, explică dr. Fejér.

„Populația cu risc este cea care are rude apropiate cu diferite cancere (pancreatic, mamar, ovarian, prostată) sau sindroame genetice cunoscute. În aceste cazuri, screeningul începe, de regulă, după vârsta de 50 de ani sau cu 10 ani mai devreme decât vârsta la care a fost diagnosticată ruda”, precizează oncologul.

Cercetările actuale încearcă să găsească medicamente care să „oprească” acțiunea mutației KRAS sau să o blocheze din mai multe direcții, exact abordarea testată în studiul spaniol. Cancerul pancreatic rămâne foarte greu de tratat, dar terapiile țintite aflate în testare oferă primele semne de speranță, chiar dacă doar în studii de laborator sau în faze foarte timpurii pe pacienți. Românii care vor să afle mai multe despre studiile clinice în cancer pot consulta platforma oficială: www.studiiclinice.anm.ro.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro