„Operațiunea de kompromat la adresa Emiliei Șercan duce către grupul Realitatea Plus” – Pressone. Analiza unui grup de experți suedezi contrazice concluziile Poliției Române

Pe 17 februarie 2022, Emilia Șercan a predat poliției o captură de ecran a unui mesaj pe care îl primise pe Facebook de la o persoană necunoscută care i-a trimis cinci fotografii personale, vechi de 20 de ani. Fotografiile furate au apărut la câteva ore pe site-uri pentru adulți, iar captura devenită probă a fost publicată pe un site din Republica Moldova.

O investigație suedeză contrazice concluziile Poliției Române

Qurium, o fundație non-profit suedeză, care „militează pentru libertatea de exprimare, drepturile omului și ale jurnaliștilor”, a analizat site-urile care au publicat captura de ecran pe care Emilia Șercan a dat-o autorităților, iar în zece zile au venit cu un raport de expertiză și concluziile verificărilor, „ceea ce organele de anchetă ale statului român nu au făcut în 146 de zile”, scrie jurnalista.

După analiza datelor, experții suedezi au concluzionat că patrianoastra[.]com, site-ul indicat de Poliția Română drept «sursa zero» a kompromatului, este un site-fantomă care a antedatat materialul, editorul făcând «un efort deosebit […] pentru a include manual o oră de publicare pentru fiecare articol» ulterior datei de 17 februarie 2022.

Emilia Șercan:

Recomandări

Verdict în cazul angajatei Atos care s-a sinucis la Timișoara. Explicațiile șefei ITM, al cărei soț lucrează la firma controlată: „Evenimentul neplăcut s-a petrecut după orele de program”

Unitatea Centrală de Analiză a Informaţiilor din Poliția Română susținea că imaginile au fost încărcate pe patrianoastra[.]com pe 17 februarie, însă experții suedezi au ajuns la concluzia că acestea au fost publicate pe site o zi mai târziu, pe 18 februarie.

„Analiza Poliției Române indica faptul că site-ul patrianoastra[.]com a publicat acea probă la ora 5.45 în dimineața de 17 februarie, adică cu 4 ore și 44 de minute înainte ca eu să i-o fi dat polițistei, la ora 10.29. Acea analiză a Unității Centrale de Analiză a Informaţiilor exonera Poliția Română, practic, de orice vină. Echipa de investigație de la Qurium, coordonată de Tord Lundström, a găsit dovezi incontestabile că analiza Poliției Române nu reflectă realitatea, confirmând un set de concluzii formulate anterior de o expertiză Bitdefender: patrianoastra[.]com nu a publicat captura de ecran la 17 februarie, ora 5.45 dimineața, ci ulterior, pe 18 februarie, la ora 10.14”, scrie Emilia Șercan.

De fapt, imaginile au apărut în premieră pe site-ul controlat de Rizea

Site-ul patrianoastra.com, care a fost între timp dezactivat, a fost folosit astfel pentru a masca faptul că imaginile furate Emiliei Șercan și captura de ecran devenită probă într-un dosar penal, au apărut prima dată pe „realitateadinmoldova.md, un site deținut de fugarul Cristian Rizea, condamnat în 2019 și nici până astăzi extrădat din Republica Moldova”, precizează jurnalista de investigații.

Recomandări

Un englez deține în România cea mai mare cramă din Europa de Est. „Era ca în Vestul Sălbatic. Dacă nu vindeam, nu mâncam”

Ulterior, pe 20 iunie, imaginile au fost republicate pe portalul realitateadinmoldova.net. Specialiștii suedezi au constatat că domeniul site-ului este deținut de o firmă care îi aparține Alexandrei Păcuraru, iar serverul este deținut de o altă firmă, a lui Cosmin Sorin Păcuraru. Cei doi sunt copiii omului de afaceri Maricel Păcuraru, „proprietarul din umbră al postului de televiziune Realitatea Plus”, menționează Emilia Șercan.

Acuzații la adresa Poliției

La începutul lunii aprilie, jurnalista a acuzat Poliția Română că a scurs în presă captura de ecran depusă ca probă într-un dosar legat de amenințările pe care le-a primit după ce a publicat, în ianuarie, ancheta în care îl acuza pe premierul Nicolae Ciucă de plagiat în teza de doctorat.

„Autoritățile statului au orchestrat o operațiune de kompromat împotriva mea. Acum încearcă să o mușamalizeze”, scria atunci Emilia Șercan în Pressone.

Recomandări

Povestea celei mai spectaculoase evadări din lume. 389 de prizonieri au fugit din închisoarea din Jehanabad. „Suntem maoiști!”

Aceasta spune că după ce a publicat ancheta care îl vizează pe Nicolae Ciucă a primit mai multe amenințări, pentru care a depus trei plângeri penale la Serviciul de Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului București. Una dintre ele viza mesajul primit pe Facebook privind sustragerea pozelor personale de pe un dispozitiv electronic.

Întregul articol scris de Emilia Șercan, pe Pressone.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro