Operațiunea „Primăvara-89” în România. Cum a supravegheat Securitatea comunistă ziua de 1 mai 1989

Trei zile consecutive cu serbări populare

Mii sau chiar zeci de mii de români erau obligați să participe la astfel de manifestări de propagandă desfășurate la București și în toate reședințele de județ. 

Inevitabil, în această perioadă, cadrele Securității și Miliției erau în alertă maximă. Erau activate toate rețelele de informare și supraveghere pentru ca adunările publice să se desfășoare în liniște, fără niciun fel de imixtiuni externe. 

„Dușmanii poporului”, adică persoanele considerate periculoase pentru regim, erau urmărite pas cu pas și, în unele cazuri, atenționate pentru a nu recurge la acțiuni care să umbrească festivitățile. 

În primăvara anului 1989 au fost trei zile succesive de sărbătoare. Astfel, la 30 aprilie s-a marcat împlinirea a 40 de ani de la crearea Organizației Pionierilor din Republica Socialistă România, în 1 mai s-au sărbătorit 50 de ani de la „Marea demonstrație patriotică, antifascistă şi antirăzboinică” și 100 de ani de la declararea „Zilei solidarităţii internaționale a celor ce muncesc”, iar în 2 mai a fost serbată Ziua Tineretului. 

Ideologii comuniști susțineau că la 1 mai 1989 se împlineau 50 de ani de la „Marea demonstraţie patriotică antifascistă şi antirăzboinică” de la 1 mai 1939, care ar fi fost organizată de Nicolae Ceauşescu. 

Însă în acel an, Ceauşescu abia împlinise 21 de ani şi ieşise de câteva luni de la închisoare, unde ispășise o pedeapsă pentru „activitate comunistă subversivă”, aplicată în 1936. Alte mari adunări publice au fost organizate în 13 aprilie 1989, dată la care Ceaușescu a anunțat, cu mare fast, că România a plătit integral datoria externă.

Plan întocmit de Postelnicu și Vlad

Operațiunea Securității în zilele de sărbătoare a fost denumită „Primăvara-89”. La nivel central, ministrul de interne, Tudor Postelnicu, și șeful Departamentului Securității Statului, Iulian Vlad, au adoptat un plan de măsuri „pentru asigurarea securității și ordinii legate de aceste evenimente și pentru îndeplinirea exemplară a tuturor misiunilor specifice și a sarcinilor”. 

„Se va acorda prioritate oricăror aspecte privind intențiile de organizare și punere în aplicare a unor acte de atentat, diversionist-teroriste, de tulburare a ordinii și liniștii publice, ori altor fapte care prezintă pericol social deosebit, luându-se măsuri operative ferme de prevenire și contracarare”, se susținea în documentul denumit „Plan de măsuri”, din 11 aprilie 1989, desecretizat de CNSAS.

Erau alertate toate unitățile de securitate, care trebuiau să întreprindă măsuri specifice potrivit competențelor. 

Astfel, aparatul de informații interne avea misiunea să acționeze pentru „stăpânirea situației operative în rândul tuturor categoriilor de elemente date în răspundere” și urma să asigure măsuri pentru cunoașterea activității cetățenilor străini aflați în România. 

Serviciul de contrainformații în domeniul economic trebuia să „asigure prin măsuri specifice prevenirea oricăror situații de natură să afecteze securitatea obiectivelor economice”. Activitatea de contraspionaj era „orientată pentru asigurarea unui control eficient asupra tuturor persoanelor din baza de lucru specifică”. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 5

Străinii aflați în țară, suspecți din oficiu

Unitatea specială de luptă antiteroristă și compartimentele din teritoriu aveau misiunea de a „intensifica controlul informativ-operativ al elementelor din baza de lucru precum și a străinilor suspecți pe profil care urmează să intre în țară în perioada premergătoare și pe timpul acțiunii”. Centrul de informatică și documentare urma să redacteze note și sinteze pentru conducerea ministerului.

Miliția avea ca misiune principală „asigurarea climatului de ordine și liniște publică”, precum și întărirea sistemului de pază generală prin organizarea unui sistem de patrulare „în scopul prevenirii difuzării de înscrisuri cu conținut dușmănos și distrugerii de materiale de pavoazare”. 

Direcția judiciară a Miliției urma să asigure controlul „elementelor din baza de lucru, a persoanelor cu comportament violent”, dar și prevenirea faptelor antisociale. Misiuni specifice aveau și milițienii de la Circulație, Pază și Ordine, Transporturi și cei de la Evidența Populației. 

Comandant al acțiunii a fost numit adjunctul ministrului de Interne, general-maior Gheorghe Dănescu. Acesta avea șase locțiitori și un șef de stat-major. Repartizarea sarcinilor era realizată pe „profiluri de muncă” și pe obiective (săli și spații publice unde aveau loc evenimente).

„Măsuri operative ferme de prevenire şi contracarare”

Astfel de planuri de măsuri erau realizate și aprobate la nivelul fiecărui județ. În Dolj, de exemplu, documentul a fost întocmit de maior Gabriel Polmolea (locțiitor al șefului Securității) și aprobat de lt. col. Gheorghe Marin, șeful Securității județului.

„Întregul efectiv de securitate va acţiona în cooperare cu organismele democraţiei muncitoreşti-revoluţionare şi unităţile de miliție, pentru cunoaşterea şi prevenirea oricăror acţiuni de natură să aducă atingere securităţii statului şi în vederea asigurării condiţiilor de desfăşurare în deplină securitate şi ordine a activităţilor organizate în județ. 

Se va acorda prioritate oricăror aspecte privind intenţiile de organizare sau punere în aplicare a unor acte de atentat, diversionist-teroriste, de tulburare a ordinii şi liniştii publice şi a altor fapte care prezintă pericol social deosebit, inclusiv difuzarea de înscrisuri cu conținut necorespunzător, luându-se măsuri operative ferme de prevenire şi contracarare”, se susținea în planul de măsuri din Dolj. 

Misiunile erau, în general, similare cu cele din ordinul emis la nivelul Ministerului de Interne, dar cu aplicare la nivel județean.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

Pază permanentă la întreprinderi

„În cooperare cu organele de miliţie se vor organiza dispozitive şi întreprinde măsuri adecvate pentru prevenirea penetrării către locurile unde sînt organizate activităţi de omagiere ori în capitală, a unor persoane cunoscute cu preocupări în acest sens, prioritar a celor din anexă. (…) 

Serviciul de contrainformații în sectoarele economice, prin măsuri specifice, va asigura prevenirea oricăror situaţii de natură să afecteze securitatea obiectivelor economice, cu prioritate a celor din platformele de Est şi de Vest ale municipiului Craiova. În obiectivele de chimie, de producere a energiei electrice şi la Întreprinderea Electroputere Craiova vor fi organizate permanenţe de zi şi de noapte”, se mai susținea în document. 

Cadrele Securității urmau să acorde prioritate misiunilor de cunoaștere a „activităţii diplomaților, ziariştilor şi altor categorii de străini pretabili la acţiuni cu caracter provocator, de incitare la acţiuni ostile ori anarho-protestatare”. 

De asemenea, trebuiau să asigure obţinerea de informaţii, „prin toate mijloacele specifice, în legătură cu intenţiile unor elemente de a se manifesta ostil, de a se deda, izolat sau în grup, la acțiuni anarho-protestatare ori de a penetra dispozitivele de securitate”. 

46 de persoane din Dolj, pe „lista neagră”

Grupa operativă care a asigurat organizarea, conducerea și controlul executării misiunilor și sarcinilor era formată din nouă ofițeri și era condusă de mr. Gabriel Polmolea. 

Ordinul a fost prelucrat cu întregul efectiv al securității județene, în 22 aprilie 1989, ofițerii cu grupări de comune având obligaţia de a implica şi posturile de miliţie comunale în executarea sarcinilor din acţiune. 

Documentul avea ca anexă o listă cu 46 de persoane din județ care trebuiau supravegheate. Erau, în principal, cetățeni care fuseseră „semnalați cu atitudini ostile sau dușmănoase”, condamnați penal, autori de înscrisuri cu „conținut necorespunzător”, persoane nemulțumite de locul de muncă, altele pentru că nu primesc pensie, loc de muncă sau pur și simplu oameni despre care se susținea că sunt „bolnavi psihic”. 

Acestea erau motivele înscrise în document, în realitate, situația putând fi cu totul alta. Fiecare dintre cele 46 de persoane aveau un cadru de securitate care se ocupa de ea, în anexă fiind trecut și modul în care era realizată asigurarea că nu va iniția acțiuni care să deranjeze manifestările.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

Omagii pentru „iubiții conducători”

Ziarele de la vremea respectivă au avut relatări elogioase, în stilul pur de propagandă comunistă, cu referire directă la meritele lui Nicolae Ceaușescu. 

„Întreaga națiune română serbează cu mândrie glorioasa, măreața Zi a Muncii și, în primul rând, pe primul om al țării, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cel mai iubit conducător”, scria ziarul Scînteia, în ediția din 1 mai 1989. 

„Scînteia” din 30 aprilie 1989 titra: „Trăiască unitatea de nezdruncinat a întregului popor în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu”. 

„Cu entuziasm, cu bucurie în inimi au întâmpinat pe conducătorul iubit al partidului şi al statului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe tovarăşa Elena Ceauşescu miile de locuitori ai Capitalei veniţi la Sala Palatului Republicii, unde s-a desfăşurat adunarea festivă. 

Ca de fiecare dată, reîntâlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu oameni ai muncii de cele mai diferite profesii a constituit un prilej de vibrantă reafirmare a dragostei şi a respectului profund cu care partidul, poporul întreg înconjoară pe marele bărbat din fruntea ţării. 

În aclamaţiile şi uralele participanţilor la adunare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au luat loc în loja oficială”, astfel era descrisă, propagandistic, adunarea festivă de la Sala Palatului.

„Comandantul suprem” era „omagiat de popor și felicitat de întreaga suflare”, în frunte cu Ministerul Apărării, de Interne, Consiliului politic superior al armatei și Departamentul Securității Statului, de toate organizațiile județene și locale, la care se alăturau CC al UTC, Consiliul Național al Femeilor, Asociația studenților comuniști, Organizația Pionierilor, BNR, Consiliul de stat și ministerele. 

Elena Ceaușescu era și ea omagiată „cu adânc respect, pentru devotamentul ei neabătut față de patrie și popor”. Articolele elogioase continuau și în edițiile următoare ale „organelor de presă”, care cuprindeau relatări și despre manifestările ce aveau loc în județe.

Fotografii: CNSAS

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro