Pe ce ‘arunca’ tinerii banii?

Esti tentat sa cumperi tot ce apare nou pe piata in domeniul care te pasioneaza? Ceva ce ai vazut la colegul de clasa, o bluza sexy ca a vecinei sau vrei sa-ti innoiesti periodic colectia de bijuterii cu o pereche de cercei? Din pacate, banii nu sunt suficienti uneori pentru a-ti satisface orice capriciu. De aceea, trebuie sa te gandesti de doua ori inainte sa intri intr-un magazin si sa-ti risipesti micile economii facute cu mari eforturi. Am convins cativa tineri bucuresteni sa ne spuna care sunt lucrurile pe care se duc in mod frecvent bursele de studiu, banutii primiti de la bunici, parinti sau castigati din micile joburi in timpul anului.

Iulia, 19 ani: ‘Parintii sunt cei care-mi dau bani, cam 500 lei pe luna. Acestia se duc pe haine, genti, cartela telefonica, pentru ca o incarc destul de des, cosmetice si mai ales pe mancare, pentru ca sunt mai tot timpul pe drum.’

Mihaela, 15 ani: ‘Nu dispun de o suma mare de bani, pentru ca nu vreau sa-mi impovarez prea tare parintii, dar cand strang ceva banuti, dau fuga sa-mi cumpar cate-o podoaba: o bratara, un lantisor…’

Cristina, 20 ani: ‘Nu sunt din Bucuresti, de aceea foarte multi bani se duc pe camin. Apoi, abonamentul RATB, iesirile in oras, hainele ma usureaza de bani nu atat pe mine, cat pe parintii mei.’

Claudia, 15 ani: ‘Nu am foarte multi bani de cheltuiala lunar, doar cateva sute de lei vechi, pe care le dau saptamanal pe reviste si cosmetice. In rest, de alte lucruri necesare se ocupa parintii.’

Monica, 20 ani: ‘Imi trebuie hartie milimetrica, pentru ca fac multe proiecte la facultate, si-n ultimul timp cam asta mi-a mancat banii. In plus, cartile si mancarea au grija de restul banilor din pusculita mea.’

Ce spun specialistii

In cazul tinerilor care-si pastreaza banii de buzunar pentru a vorbi mai mult la telefon si implicit pentru a plati factura acestuia, se poate vorbi de o nevoie de comunicare si relationare. Pentru cei care colectioneaza diverse obiecte, poate fi vorba de presiunea sociala, de modelele impuse, de necesitatea de a asorta accesorii, precum sapca, cu vestimentatia, sau de anumite reminiscente din primii trei ani din viata, cand acestia nu au avut jucariile pe care si le-au dorit. In acest caz, se poate vorbi de o intelectualizare a preocuparilor.

Urmărește-ne pe Google News