Peste 5.000 de locuri de muncă pe care nimeni nu le vrea. Regiunea din Italia unde companiile nu mai găsesc angajați
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Peste 10.800 de locuri de muncă sunt disponibile în luna mai în regiunea Friuli Venezia Giulia din nord-estul Italiei, însă mai bine de jumătate dintre posturi sunt greu de ocupat. Potrivit Il Gazzettino, companiile caută muncitori specializați, tehnicieni, lucrători în logistică, turism și comerț.
Cuprins:
Criză de angajați în nordul Italiei
Piața muncii din Friuli Venezia Giulia încetinește în luna mai 2026, cu 10.830 de locuri de muncă estimate, în scădere față de anul trecut. În același timp, companiile se confruntă cu dificultăți majore în găsirea angajaților, peste jumătate dintre posturile disponibile fiind greu de ocupat, potrivit buletinului Excelsior realizat de Unioncamere și Ministerul Muncii din Italia.
Și estimările pentru trimestrul mai-iulie indică o ușoară scădere. În total, sunt prevăzute 33.670 de posturi, cu 630 mai puține decât în perioada similară din 2025.
Conform jurnaliștilor din Peninsulă, cel mai îngrijorător indicator rămâne însă dificultatea de recrutare. În regiune, 52,8% dintre locurile de muncă disponibile sunt considerate greu de ocupat, unul dintre cele mai ridicate procente din Italia. Friuli Venezia Giulia depășește semnificativ media națională a dificultății de recrutare, care este de 42,9%.
Meseriile cele mai căutate
Companiile caută în special muncitori specializați, lucrători în logistică, tehnicieni pentru instalare și mentenanță, dar și angajați pentru turism și comerț. La nivel național, muncitorii specializați reprezintă 97.050 dintre angajările estimate, operatorii de instalații și utilaje - 57.690, iar profesiile calificate din servicii - 170.050 de posturi.
În provinciile Pordenone și Gorizia, muncitorii specializați și operatorii de utilaje reprezintă 38% dintre angajările estimate. În Udine, procentul muncitorilor specializați este de 23,2%, iar în Trieste - de 24,2%. Și aici, muncitorii necalificați reprezintă aproximativ 20% dintre angajări.
Cea mai mare pondere a angajaților din domeniul comercial și al serviciilor este estimată în Udine, unde aceștia reprezintă 46,8% dintre viitoarele angajări, urmat de Trieste, cu 40,5%.
În Gorizia, procentul este de 35,2%, iar în Pordenone de 33,5%.
În ceea ce privește funcțiile de conducere, profesiile specializate și tehnicienii, acestea reprezintă: 10% dintre angajări în Udine; 14,6% în Trieste; 8,3% în Gorizia; 14,2% în Pordenone. Provincia Udine concentrează aproape jumătate dintre angajările estimate pentru luna mai, cu aproximativ 5.000 de posturi. Dintre acestea, 74,2% sunt în servicii, 21,6% în industrie și 4,3% în sectorul primar. În Pordenone sunt estimate 2.120 de angajări, dintre care 50,6% în servicii, 42% în industrie și 7,3% în sectorul primar. Trieste prevede 1.930 de angajări, dintre care 78,4% în servicii, 20,7% în industrie și 1% în sectorul primar. În Gorizia sunt estimate 1.780 de angajări: 59,6% în servicii, 35,1% în industrie și 5,3% în sectorul primar.
Probleme structurale pe piața muncii din Italia
Friuli Venezia Giulia se află într-o situație considerată critică: cererea de forță de muncă rămâne stabilă, însă capacitatea pieței de a răspunde este insuficientă. Procentul de 52,8% al posturilor greu de ocupat este mai mare decât în Veneto (46,8%), Emilia-Romagna (43%) și Lombardia (45,8%).
Potrivit analizei, problema este una structurală și este legată de lipsa competențelor tehnice, atractivitatea redusă a anumitor meserii și dificultatea pieței muncii de a găsi candidații necesari.
În perioada verii, considerată în mod tradițional mai dinamică, companiile regionale estimează totuși peste 33.000 de angajări, susținute în special de turism, comerț și servicii operaționale.
Raportul evidențiază și problema demografică din regiune: numărul tinerilor este în scădere și va continua să scadă în viitor, ceea ce nu mai permite asigurarea schimbului de generații pe piața muncii.
La aceasta se adaugă și lipsa unei corelări eficiente între sistemul educațional și cerințele companiilor. Fără consolidarea programelor de formare și o mai bună colaborare între școli, institute tehnice și mediul de afaceri, riscul este ca diferența dintre cererea și oferta de muncă să continue să se adâncească.
La 1 ianuarie 2024, în Italia erau înregistrați 1,73 de milioane de cetățeni români, potrivit raportului CNEL din 2025, intitulat „Cetățeni străini în Italia”.
