Cuprins:
Postul Paștelui este cel mai lung și mai sever post din calendarul ortodox, având o durată de 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Mare, totalizând 48 de zile de post!
Tone de pește lângă miei pregătiți pentru Paște
Anul acesta, Paștele ortodox și cel catolic se sărbătoresc pe 20 aprilie, iar duminică, 13 aprilie, chiar în ziua de Florii, va fi ultima dezlegare la pește din acest post.
Și unde găsim cele mai multe tarabe cu pește proaspăt la un loc, dacă nu în Piața Obor din București? Asta, pe lângă zecile de standuri care vând carne de miel, la prețul de 35 de lei/kg.
„Miel pentru toate buzunarele”, după cum strigă comercianții către cei care admiră vitrinele, în căutarea unui cap de miel pentru ciorbă sau a unei pulpe, perfectă pentru a fi pusă la cuptor.
:contrast(8):quality(75)/https://mediacdn.libertatea.ro/unsafe/870x0/smart/filters:format(webp):contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/04/20241228112610-scaled.jpg)
Piața Obor, atmosferă de piață de port
Dar cum până la Paște mai avem o sărbătoare extrem de importantă, Floriile sau Intrarea Domnului în Ierusalim, credincioșii care au ținut post începând cu 3 martie se pot bucura de preparate din pește. Iar în Obor este un adevărat haos, chiar dacă vizita noastră este o simplă zi a săptămânii, și nu în weekend.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_27fb720bd5c50bdd0ac5599a1d12b06a.webp)
Sunt peste 15 tarabe pline cu pește proaspăt, iar la fiecare tarabă sunt cozi în căutarea „celui mai bun pește” înainte de dezlegarea din postul Paștelui. Comercianții strigă ofertele, iar clienții dau comenzile pe bandă rulantă. O atmosferă de talcioc, care aduce aminte de piața de port.
De la crap și somn la caracatiță și scoicile Saint Jacques
Pe tarabe se găsește aproape orice: de la crap românesc, somn, morun, biban de mare, șalău sau știucă. Nu lipsesc sortimentele „de fițe”, aduse dis-de-dimineață din Grecia.
De la scoicile Saint Jacques, la creveți, caracatiță, până la anghilă sau pește spadă. Însă cei mai căutați rămân peștii din Dunăre, considerați drept garanția prospețimii și a gustului autentic.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/04/20250329105717-1024x769.jpg)
Vânzătorii abia au timp să facă o pauză de țigară și spun că, în această perioadă, vânzările se dublează față de o săptămână obișnuită.
„Tot ce e din Dunăre se vinde imediat. Crapul și somnul sunt primii care pleacă. Clienții întreabă mereu dacă sunt pescuiți sau de crescătorie”, spune unul dintre comercianți.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_99b7781eb0c6474784bf72bde78b1ee2.jpg)
Prețurile la pește în Piața Obor din București
- Plătică: 12-15 lei/kg
- Novac: 17 lei/kg
- Știucă: 20 lei/kg
- Chefal: 21 lei/kg
- Crap de Dunăre: 30–35 lei/kg
- Somn: 30-35 lei/kg
- Șalău: 30 lei/kg
- Vulpe de mare: 30 lei/kg
- Anghilă: 40 lei/kg
- Biban de mare: 42 lei/kg
- Nisetru: 49 lei/kg
- Scrumbie: 50 lei/kg
- Caracatiță: 55 lei/kg
- Calamar: 60 lei/kg
- Scorpie de mare: 63-95 lei/kg
- Calcan: 85 lei/kg
- Morun: 95 lei/kg
- Scoicile Saint Jacques: 105 lei/kg
- Pește spadă: 140 lei/kg
Chiar dacă prețurile sunt mai mari decât media lunii februarie, cumpărătorii nu se lasă descurajați. Mulți spun că preferă să cumpere acum, cât este pește proaspăt, decât să aștepte ofertele din supermarketuri.
Și așa se aud replici rapide: „Dă-mi unul mai mic, îl fac la cuptor”, „Ai crap sălbatic?”, „Ăsta e pescuit azi?”. „Cât dai somnul ălă?! Nu mai lași nimic din el, să m-ajung și eu?!”.
Comercianții se mișcă încontinuu, completează gheața, aduc tăvi noi și își rearanjează marfa în funcție de cât de repede se vinde ceea ce este la vedere.
Reclama, sufletul comerțului. Chiar și pe TikTok
Aglomerația este mare, la fel ca și mirosul! Puternic, dar acceptat, doar face parte din ritual. La standul lui Drăgoi e cel mai mare balamuc.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_373968849878e5e8fa02c446637165d8.webp)
„Șeful mare”, cum îl strigă clienții fideli, este activ în online. Este mereu cu telefonul în mână și face videouri pentru TikTok sau Facebook.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/04/488276754184933598980259332380750519261821736n-1024x706.jpg)
Acolo le arată prietenilor virtuali și cum se prinde peștele pe care îl aduce în Obor. Pescăria lui Drăgoi pe TikTok are aproape 4 milioane de aprecieri și 145.000 de urmăritori! „Reclama, sufletul comerțului, unchiule!”, spune un client.
„Vreau trei rondele de crap, le fac cu soțul și fata pe grătar!”
„Are marfă de marfă. Crapul de Dunăre cu puncte aurii pe el e cel mai bun. Nu e bun cel de crescătorie. Și somnul, dacă e din apă curgătoare, îl simți la gust. Eu nu iau niciodată pește congelat de la supermarket”, explică un bărbat în jur de 50 de ani.
„Vreau trei rondele de crap, le fac cu soțul și fata pe grătar! E suficient”, spune o altă doamnă.
Cu o săptămână înainte de ultima dezlegare din post, se estimează că prin Piața Obor vor trece peste cinci mii de oameni doar pentru a cumpăra pește.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/04/20241228112623-1024x793.jpg)
Vânzările cresc cu până la 300% față de o zi obișnuită, iar comercianții spun că „în mare proporție, vindem tot ce aducem!”.
Românii consumă de patru ori mai puțin pește decât europenii
Potrivit datelor Eurostat, un român consumă în medie 7–8 kilograme de pește pe an, de aproape patru ori mai puțin decât media europeană, care depășește 24 kg/an.
„Pentru a asigura consumul local, România este nevoită să importe anual peste 100.000 de tone de pește de acvacultură sau captură din Bulgaria, Ungaria, Turcia, Grecia, potrivit datelor de la Asociația RomFish”, se arată în studiul publicat de Ziarul Financiar.
Asta în condițiile în care, în România, suprafața de apă cu potențial de pescuit, cu excepția amenajărilor piscicole, reprezintă doar 2,5% din suprafața totală a țării.
Doar 25% dintre români consumă pește săptămânal
Un studiu realizat de Reveal Marketing Research în 2023 a relevat că doar 25% dintre români consumă săptămânal pește, în timp ce 71% preferă carnea de pui și 58% carnea de porc.
Potrivit unui sondaj Eurobarometru, procentul europenilor care consumă pește și produse din acvacultură acasă cel puțin o dată pe lună a scăzut cu 6 puncte procentuale din 2021, ajungând la 58%.
De asemenea, doar 23% dintre europeni mai cumpără pește cel puțin o dată pe săptămână, în scădere cu 4 puncte procentuale. În același timp, ponderea celor care nu consumă niciodată pește a crescut la 15%.
Portugalia dă ora exactă în consumul de pește!
Portugalia este una dintre țările cu cel mai mare consum de pește, având aproximativ 76 kg/locuitor/an. Peștele face parte integrantă din dieta lor zilnică, având o tradiție culinară puternică bazată pe pește și fructe de mare.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/04/supermarket-worker-arranging-frozen-fish-sale-1024x683.jpg)
Spania consumă aproximativ 60 kg/locuitor/an, fiind o altă țară unde peștele și fructele de mare sunt ingrediente esențiale ale bucătăriei tradiționale.
Pe poziția a treia în clasament se află Franța, care are un consum mediu de 35 kg/locuitor/an.
Care sunt beneficiile consumului de peşte
Peștele este un aliment bogat în acizi grași esențiali și alți nutrienți importanți de care organismul nostru are nevoie. Beneficiile consumului de pește sunt numeroase, iar acesta este indicat să fie parte dintr-o dietă echilibrată.
Peștele este o sursă de hrană căreia, de multe ori, nu i se acordă importanța cuvenită. Există sute de soiuri de pește, cu o varietate de arome, și poate fi gătit într-o mulțime de feluri pentru a se potrivi oricărui gust.
Consumul de pește este o alternativă excelentă la consumul de carne roșie, oferind o gamă largă de beneficii pentru sănătate – de la sănătatea inimii până la îmbunătățirea simptomelor de depresie.
Urmărește în fiecare zi seria de materiale dedicate finalei prezidențiale – „Nicușor Dan vs George Simion”!
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d0ef0a283cc1be265c01c6c57a895fd3.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_bfb3b8675ac401fa9b627f2a66817c94.png)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_70e3a1bd7af3260b7b7c0edce540985b.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_504ee18886cbbd6c02ec6c5c54a67344.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_3b2ddd42d866d833a6e31317846d6641.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_8f8c50ea25e8c9eac933355e7d3ac51a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_a354d7d0f12eec18bf8f18648f0bc7c3.jpg)