Marea a fost singură în weekendul de 1 Mai. Șoselele și trenurile dinspre litoral, altădată pline de turiști întorși din minivacanță, sunt acum pustii

Azi, duminică, trenurile ar fi trebuit să fie pline de turiști, șoselele – cu coloane de mașini. Era ziua când oamenii se întorceau acasă după un weekend petrecut la mare.

Dar marea a rămas singură, cu plaje fără turiști. În loc de știri despre tineri teribiliști care se aruncă în apa rece, am avut știri despre plaje goale de 1 mai relatate de la fața locului de jurnaliști, singurii care au mai vizitat weekendul acesta Vama Veche. Ei și polițiștii.

Pe aici nu se trece

Când viața ne este dictată de niște declarații pe propria răspundere, nimeni nu poate ajunge la mare fără un motiv bine justificat. Iar petrecerea tradițională de 1 Mai pe litoral nu este unul dintre ele.

Polițiștii au fost peste tot și niciun șofer nu a putut trece vineri de zecile de filtre fără să fie verificat.

Chiar și de mai multe ori.

La cherhanaua din Vamă nu se mai face pește pe plită

În Vama Veche, stațiune altădată luată cu asalt de turiști, sunetul provocat de valuri reușește pentru prima dată să acopere muzica unui DJ de la un local din zonă. Mixează singur, pentru pescăruși și pentru jurnaliștii veniți de la București să vadă cât de pustiu e litoralul. L-a impresionat pe Vela, dar nu și pe polițiștii care au patrulat toată ziua prin zonă și care i-au cerut, în final, să oprească muzica.

Recomandări

Pacienții unui spital din Prahova, pe cale să fie externați forțat: „96% sunt imobilizați, mulți dintre ei nu au casă sau familie”

Apa e încă foarte rece, dar nisipul e fierbinte. Miroase a mare și a scoici. E de înțeles melancolia DJ-ului. Mai mergeau pe lângă și o bere rece într-un cort pe plajă, și niște hamsii cu usturoi.

Dar trebuie să ne lipsim de toate astea momentan. Nici peștele n-a fost prins încă, pescarii nu s-au prea grăbit. Acum montează plasele în larg, mai durează vreo două săptămâni până îl vedem pe masă, la restaurant. Poate până atunci se redeschid localurile, speră ei.

„Pandemia nu e în apă, pandemia e afară. De mâncat trebuie să mănânce”, spune un pescar. Anul trecut pe vremea asta prăjea pește la Cherhana. Acum, plitele zac nedeschise, iar umbrelele sunt strânse. Privește mâhnit către construcția acoperită cu stuf și băncile colorate hipsteresc, de pe terasă.

Recomandări

Cum poate România să devină interesantă strategic și financiar pentru Japonia

„Dacă ne dădea voie, aici era full, terasa era full azi, de 1 Mai. Nici nu mai era loc pe aici, pe plajă”, spune el, arătând cu degetul către capătul celălalt al nisipului.

La picioarele lui, o cățelușă mică, neagră, încearcă să-și găsească un loc la umbră.

„E Fetița, e cuminte, nu mușcă. A adus-o cineva din Harghita, nici nu înțelegea română”, râde pescarul. „Dar acum înțelege când o chem”, continuă.

Au trișat și au ieșit la „activități sportive independente” pe faleză

Clădirea Cazinoului din Constanța arată mai trist ca niciodată. E împrejmuită de schele, pe care mai mișună muncitori, semn că parcă se mișcă lucrurile. Se muncește la el, după patru licitații eșuate. Promenada arată ca un oraș-fantomă.

Recomandări

S-a încheiat procesul criminalilor omului de afaceri Adrian Kreiner. Procurorul n-a cerut închisoare pe viață, iar suspecții vor achitare pentru omor calificat

Localnici, însă, sunt. „Zic că stau aici, în zonă, și vin tot timpul să se plimbe, că scriu pe declarație că fac sport”, spune un paznic. Lucrează de 1 Mai, că doar e Ziua Muncii. Ridică din umeri. „Ce ar putea să facă și poliția, că doar n-o să stea non-stop pe faleză?”, spune el.

O femeie și fiul ei admiră niște maci. „La plimbare?”, îi întreb. Zic că nu și grăbesc pasul. „La muncă, atunci?”. „Da, da, la muncă”.

Un domn e ceva mai agresiv: „Dacă stau vizavi unde vrei să mă plimb? Vezi-ți de treaba ta!”.

Iar patru puști zic că au fost la cumpărături și „mai stăm și noi puțin, că ne-am săturat de stat în casă”.

„Pandemia să fie de capul ălora care o pun pe piață!”

La Constanța n-a ajuns frica de virus.

Și nici în port, unde un pescar prinde pește la undiță. Soția stă turcește sub streașina unui restaurant, să se ferească de ploaie. „Curăță-mi scoica”, îi spune el, după ce mai aruncă un pește în găleată. Femeia se conformează.

Nu prea mai are cui să vândă peștele, că turiști nu mai sunt, iar localnicii ies rar, dar nici nu poate sta așa, fără să muncească.

„De foame ce să fac, să stau în casă? Așa, îmi scot bucata de pâine”, spune el.

E înconjurat de pisici, care miaună și se învârt pe lângă undiță, poate-poate mai pică ceva. Femeia scoate un pește mic din găleată și i-l aruncă unei pisici. „Nu tu, că tu ai mâncat, las-o și pe ea”, îi strigă unei alte feline, când aceasta a încercat să fure bucata de carne.

Cu polițiștii nu prea s-a întâlnit, spune pescarul, iar de pandemie nu se teme.

„Să fie de capul ălora care o fac și o pun pe piață. Nu mi-e frică. Odată și odată dacă e, tot crăp”, subliniază bărbatul.

Mamaia care nu mai e ce-a fost

Distracția a dispărut cu totul din Mamaia, iar de data asta chiar e pandemia de COVID-19, nu Mazăre.

Localurile de fițe, acum cu lacătul pe ușă, au fost abandonate. Saci de moloz zac aruncați pe terase, mesele și scaunele sunt căzute, iar magazinele cu haine kitschoase sunt și ele închise.

O armată de pisici își face veacul și pe aici. Felinele așteaptă degeaba, înfometate, resturile din bucătărie.

Pe malul mării, loc de turiști, zeci de pescăruși stau la soare, pe nisip. Ei nu au nevoie de declarație și nici nu se îmbolnăvesc de COVID.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 34

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro