Planul Guvernului Bolojan pentru a descuraja intrarea în insolvență a companiilor: măsuri mai dure și restricții

Care sunt principalele surse de formare a GAP-ului de TVA

Vicepremierul Tanczos Barna conduce grupul de lucru al Guvernului responsabil de schimbarea legislației referitoare la insolvență. În ceea ce privește principalele surse de formare a GAP-ului de TVA (neîncasarea la TVA), acestea sunt insolvențele și fraudele, care sunt deseori intercorelate.  

Conform analizei interne a Ministerului Finanțelor a reieșit faptul că aproape 30% din decalajul fiscal de TVA este indus de insolvențe.  

Modificarea legislației cu privire la insolvențe nu este o inițiativă a Guvernului, ci este un angajament asumat prin planul fiscal pe 7 ani. S-a încheiat pe finalul anului trecut, cu Comisia Europeană, pentru reducerea deficitului sub 3%. 

Datele cele mai recente arată o pierdere la TVA a Guvernului de 54 de miliarde lei în 2023, potrivit Profit.ro.  

Problema folosirii abuzive a regimului de protecție a insolvenței, ridicată și în trecut

Și în trecut s-a mai ridicat problema folosirii abuzive a regimului de protecție a insolvenței. S-a considerat una dintre cauzele importante de pierdere de venituri la bugetul statului.  

Pentru a descuraja fenomenul, administratorii care au scos active semnificative din firme sau au externalizat bani sau resurse prin mecanisme diverse, iar ulterior au băgat firmele în insolvență, vor fi trași la răspundere mai repede și mai simplu. De asemenea, se va extinde răspunderea patrimonială.  

Totodată, oamenii care într-o perioadă de câțiva ani au administrat firme ajunse în insolvență sau faliment vor fi restricționați de la inițierea de proceduri de insolvență pentru alte firme. Scopul pe care l-ar avea măsura ar fi de a adăuga o piedică suplimentară pentru persoane pentru care insolvența reprezintă un mod de operare.  

Mai mult decât atât, restricțiile sunt gândite să se aplice și asociațiilor unei firme care intră în insolvență, chiar dacă măsura ar trebui să se calibreze pentru a nu afecta acționari minoritari care nu au putere de decizie ori nu pot să influențeze deciziile care se referă la activitatea firmei.

De asemenea, coaliția de guvernare vrea să pună capăt și perioadelor lungi în care firmele amână procesul de insolvență. În urma unei perioade de monitorizări, de maximum 9 luni, s-ar putea trece la reorganizare sau faliment în mod obligatoriu.  

Totodată, specialiștii din grupul de lucru al Guvernului caută și modalități prin care să se evite intrarea în insolvență, ca strategie de business, în clipe în care o firmă consideră că este oportună protecția față de creditori ori față de procedurile de executare. S-ar putea introduce unele verificări pentru determinarea dacă insolvența se justifică sau nu.

Variantele luate în calcul pentru executările silite

Pentru executările silite se iau în calcul variante de limitare a suspendării executării, în funcție de tipul creanței și de justificare.  

Ar putea să fie vizați și practicienii în insolvență, pentru cazurile în care favorizează debitorul sau nu respectă termenele stabilite.  

De asemenea, se analizează și un nivel mai mare de transparență cu privire la publicarea automată a planurilor de reorganizare, a rapoartelor și a altor documente, precum și un registru național al firmelor în insolvență. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE