Planul înfricoșător al Rusiei pentru a pune mâna pe Republica Moldova, după alegerile din 28 septembrie. Cucerirea Odesei, ținta finală

Într-o analiză publicată pe Telegram, fostul consilier prezidențial ucrainean Oleksii Arestovici consideră că înlăturarea lui Dmitri Kozak de la Kremlin înseamnă o victorie a „grupării pro-război”.

Rusia va intensifica războiul și provocările, inclusiv împotriva României

Acest lucru dă de înțeles că războiul va continua cu o intensitate mai mare, iar prioritatea Kremlinului este cucerirea regiunilor litorale Herson, Mîkolaiv și Odesa, ținta finală – cu miza strategică de a tăia accesul Ucrainei la mare. În paralel, Kremlinul va continua provocările și atacurile hibride la adresa statelor membre NATO, cum ar fi Polonia, România și țările baltice.

În condițiile actuale, Vladimir Putin nu dispune de forțele necesare pentru a ocupa litoralul ucrainean. „Dar există o variantă mai ușoară, prin Moldova”, avertizează fostul oficial ucrainean de rang înalt.

Oleksii Arestovici descrie un scenariu de extindere a războiului Rusiei spre Odesa prin exploatarea situației politice din Republica Moldova, vizând înlăturarea conducerii pro-europene de la Chișinău și utilizarea statului vecin și a regiunii sale separatiste pro-ruse Transnistria ca zonă-tampon pentru operațiuni hibride împotriva Ucrainei.

Planul lui Putin pentru Rep. Moldova

Având în vedere că un desant maritim direct este nerealist, planul poate fi pus în aplicare prin destabilizarea Republicii Moldova. Destabilizarea ar începe cu schimbarea majorității parlamentare, din una pro-europeană într-una pro-rusă și ar continua cu suspendarea președintei Maia Sandu. De asemenea, Kremlinul ar putea impune un procuror generl favorabil, dosare la comandă, alegeri prezidențiale anticipate cu voturi cumpărate și restrângerea votului diasporei pentru a instala un președinte pro-rus, adică un regim marionetă la Chișinău

Nu este exclus că urmeze intrarea masivă a «turiștilor» și activarea «armatei transnistrene» pentru a deschide un front hibrid în Odesa, cu infiltrări și sabotaje. Obiectivul: crearea imaginii unei confruntări între «Moldova independentă» și Ucraina fascistă” și intrarea Rusiei în acest conflict de partea Republicii Moldova.

În opinia lui Arestovici, scenariul poate fi zădărnicit doar prin reacții ferme din partea serviciilor secrete din Republica Moldova și România și prin luciditatea cetățenilor la alegerile parlamentare.

Rep. Moldova, în prag de alegeri parlamentare cruciale

Republica Moldova se pregătește pentru alegeri parlamentare mai importante ca niciodată, programate în data de 28 septembrie. Kremlinul speră să obțină o majoritate pro-rusă în Parlament și să forțeze demisia Maiei Sandu pentru a impune un regim marionetă la Chișinău, un regim care l-ar putea ajuta în primul rând în războiul din Ucraina. În acest context, Kremlinul și-a intensificat propaganda și operațiunile hibride – multe dintre operațiunile rusești fiind expuse de Maia Sandu în fața europarlamentarilor.

Moscova mizează la Chișinău pe cel puțin două formațiuni politice cu șanse de a accede în Parlament, și anume Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, condus de foștii președinți pro-ruși Igor Dodon și Vladimir Voronin, precum și Blocul Alternativa, condus de primarul Chișinăului, Ion Ceban, vizat de o intrare de interdicție în România și în restul Spațiului Schengen. Moscova mai mizează și pe formațiuni politice mai mici, precum Partidul „Moldova Mare”, al cărui lider, Victoria Furtună, este vizată în prezent de un demers de retragere a cetățeniei române.

Oleksii Arestovici a avertizat anterior că Republica Moldova riscă să devină un avanpost al Moscovei în cazul victoriei forțelor proruse, iar „unica” ieșire din situație este aderarea la Uniunea Europeană (UE) cu ajutorul României.

Oleksii Arestovici, foarte popular la începutul invaziei ruse la scară largă în Ucraina, a demisionat în ianuarie 2023 după ce a făcut o declarație eronată privind un atac efectuat de ruși la Dnipro și soldat cu moartea a 46 de civili. El a susținut atunci că racheta a lovit clădirea în urma activității apărării antiaeriene ucrainene. Contestat pentru această declarație, Arestovici a precizat că a făcut eroare și a prezentat scuze. Între timp, s-a transformat într-un critic al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a plecat din Ucraina.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE