Singurul oficial rus apropiat de Vladimir Putin care n-a fost de acord cu războiul în Ucraina a demisionat. Cine e Dmitri Kozak
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Șeful adjunct al Administrației Prezidențiale Ruse, Dmitri Kozak, a trimis o scrisoare de demisie, dezvăluie două surse citate de RBC, potrivit Meduza.
Cuprins:
Jurnalistul Aleksei Venediktov și politologul Arkadi Dubnov au anunțat la rândul lor că Dmitri Kozak și-a dat demisia. Potrivit RBC, fostul oficial de la Kremlin apropiat lui Vladimir Putin ia în considerare „diverse oferte de a intra în afaceri”.
The New York Times susține că Dmitri Kozak l-a sfătuit pe Putin să nu invadeze Ucraina
Dmitri Kozak (66 de ani) este unul dintre cei mai vechi acoliți ai liderului rus Vladimir Putin. Cei doi au lucrat împreună în biroul primăriei din Sankt Petersburg în anii 1990. De la începutul anilor 2000, Kozak a deținut diverse funcții de rang înalt în Cabinetul de Miniștri și la Kremlin. Din 2008 până în 2020, a fost viceprim-ministru, iar din 2020 - șef adjunct al Administrației Prezidențiale.
The New York Times a dezvăluit luna trecută că Dmitri Kozak l-a sfătuit pe Vladimir Putin să nu invadeze Ucraina, iar în acest an i-a propus liderului de la Kremlin să înceapă negocierile de pace și să realizeze reforme interne în Rusia, inclusiv subordonarea forțelor de securitate guvernului.
Ajuns în umbra lui Serghei Kirienko
Odată cu lansarea invaziei din Ucraina, Dmitri Kozak a pierdut din atribuții. Omul responsabil de multe dintre sarcinile sale anterioare este Serghei Kirienko.
Anterior, Dmitri Kozak a îndeplinit misiuni legate de Ucraina și Republica Moldova. În Republica Moldova este cunoscut mai ales pentru „Planul Kozak”, un plan datând din 2003 care viza constituirea a unui stat moldovenesc federal asimetric și staționarea trupelor rusești pe teritoriul Republicii Moldova pentru 20 de ani, adică până în 2023.
„Planul Kozak”, o încercare de a face din Rep. Moldova o vasală a Rusiei
„Planul Kozak” stipula că viitoarea federație va avea un for legislativ bicameral: Camera Reprezentanților (cu 71 de deputaţi) şi Senatul (cu 26 de senatori, dintre care 13 reprezentanți ai Republicii Moldova, 9 ai Transnistriei şi 4 ai Găgăuziei).
Se propunea ca limba de stat să fie „moldoveneasca, iar limba oficială pe întreg teritoriul republicii federative – limba rusă”, fără a se preciza care este diferența dintre limba de stat şi limba oficială. Semnarea „Memorandumului Kozak” ar fi trebuit să aibă loc la Chișinău, în prezența lui Vladimir Putin, reamintește Ziarul de Gardă.
Un candidat la alegerile parlamentare recunoaște că a recomandat semnarea „Planului Kozak”
În cele din urmă, sub presiunea străzii, președintele de atunci al Republicii Moldova, liderul comunist Vladimir Voronin, a refuzat semnarea planului. Vladimir Putin s-a declarat deranjat și nu a mai venit la Chișinău.
Fostul consilier prezidențial pentru politică internă Mark Tkaciuk, care acum candidează la alegerile parlamentare pe lista unei formațiuni politice care pretinde că este pro-europeană, a dezvăluit recent că i-a recomandat atunci lui Vladimir Voronin să semneze acest plan care ar fi transformat Republica Moldova în vasala Rusiei.
