Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a fost interzis în România și în spațiul Schengen. Un fost premier și o fostă jurnalistă sunt, de asemenea, declarați indezirabili. Explicațiile MAE
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Primarul general al Chișinăului, Ion Ceban, a fost interzis în România și în tot spațiul Schengen pentru o perioadă de cinci ani, dezvăluie Ziarul de Gardă, care citează surse oficiale de la București.
Cuprins:
Potrivit surselor citate de Ziarul de Gardă, Ion Ceban (45 de ani) este considerat „un risc la adresa securității naționale a României”.
Informație confirmată de MAE
Informaţia a fost confirmată de Ministerul român de Externe, care precizează că este vorba despre motive „de siguranţă naţională”.
„Din motive ce ţin de considerente de siguranţă naţională, România a dispus măsura nepermiterii intrării pe teritoriul naţional pentru domnul Ion Ceban şi pentru încă doi cetăţeni ai Republicii Moldova. Decizia este de resortul instituţiilor competente din România, în conformitate cu reglementările în vigoare în materie. Măsura este o interdicţie de acces în spaţiul Schengen”, a transmis MAE.
„România a luat această decizie astăzi, prin instituțiile responsabile, a comunicat această decizie și e valabilă, se aplică pe întreg Spațiul Schengen. Mai sunt două persoane, cetățeni ai R. Moldova, care sunt cu aceeași interdicție. A fost cerința și propunerea statului român”, a declarat șefa diplomației române, Oana Țoiu, citată de B1TV.
„Dumnealui (Ion Ceban - n.r.) nu e cetățean român, e cetățean al Republicii Moldova. Nu pot da mai multe detalii în acest moment legat de decizia de siguranță națională decât că ea e la un nivel de gravitate care a justificat interdicția de a intra pe teritoriul României și, implicit, pe tot Spațiul Schengen”, a adăugat Oana Țoiu.
Potrivit Ziarul de Gardă, ceilalți doi cetățeni ai Republicii Moldova declarați indezirabili sunt fostul premier comunist Vasile Tarlev și controversata fostă jurnalistă Natalia Morari. Vasile Tarlev (61 de ani) este președinte al Partidului „Viitorul Moldovei”, iar Natalia Morari (41 de ani), care l-a intervievat pe Călin Georgescu în contextul alegerilor prezidențiale din România, este mama copilului oligarhului fugar Veaceslav Platon, căutat pentru implicare într-o fraudă bancară masivă.
Reacția lui Ion Ceban
În mod previzibil, primarul Chișinăului acuză Guvernul pro-european de la Chișinău și se declară victimă a unei campanii care ar fi orchestrate împotriva sa în contextul alegerilor parlamentare programate pe 28 septembrie.
„Ceea ce am văzut cu dumneavoastră în spațiul public denotă un singur lucru: răfuială politică din partea Maiei Sandu și a regimului PAS, care nu au rezultate la nivel de țară și inventează tot felul de tertipuri pentru a se menține la guvernare. Cea mai murdară campanie electorală parlamentară abia începe. Voi pe mine nu mă veți pune în genunchi, indiferent de ce decizie veți cerși pentru a vi se întoarce datoriile. De partea mea sunt oamenii și așa voi continua să muncesc”, a declarat Ceban într-un mesaj video transmis pe Facebook.
Comunist și socialist pro-rus, apoi pro-european de fațadă
Ion Ceban și-a început cariera politică în rândul Partidului Comuniștilor din Republica Moldova și a obținut primul mandat de deputat în 2011. Ulterior, politicianul pro-rus s-a alăturat Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și a fost, potrivit liderului PSRM Igor Dodon”, autorul propagandei „Moldova doar alături de Rusia”, „Moldova doar în Uniunea Eurasiatică” și „Limba moldovenească, stăpână la ea acasă”.
Ca membru al PSRM, Ion Ceban s-a impus în fruntea manifestațiilor împotriva aderării la UE, în 2014 coordonând un protest chiar la Bruxelles, în fața sediului Comisiei Europene. „Nu-mi convine semnarea Acordului de asociere cu UE. Moldova vrea în Uniunea Vamală”, a declarat el la acea vreme.
Tot în 2014, Ion Ceban era unul dintre susținătorii referendumului nerecunoscut privind independența Găgăuziei și insista pentru aderarea la așa-numita uniune vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, reamintește Ziarul de Gardă.
„Moldova astăzi este pentru Uniunea Vamală, Moldova astăzi este pentru stabilitate, Moldova astăzi este pentru relații bune cu Rusia. Și nicidecum Moldova nu vrea acolo unde ne trag ei pe noi” în Uniunea Europeană, striga actualul primar al Chișinăului. Partidul lui Ceban, un proiect de divizare a taberei pro-europene Reales deputat în 2014, Ion Ceban a părăsit un an mai târziu Parlamentul Republicii Moldova pentru a deveni liderul fracțiunii PSRM în Consiliul Municipal al Chișinăului.
Ion Ceban a fost ales primar general al Chișinăului în 2019 și reales patru ani mai târziu. Odată cu realegerea în funcția de primar, primarul Chișinăului a părăsit PSRM și a lansat Mișcarea Alternativă Națională, care se consideră de centru-stânga și pro-europeană.
De fapt, în perioada celui de-al doilea mandat de primar, Ceban și-a schimbat retorica pentru a da impresia că ar fi pro-european. Deși în spațiul public Ceban se prezenta ca susținător al integrării europene, un document elaborat de Trezoreria SUA, în 2022, plasa noua formațiune politică a primarului Chișinăului în rândul entităților prin care Federația Rusă, prin persoana agentului FSB Iuri Gudilin, ar încerca să influențeze situația politică din Republica Moldova, subliniază Ziarul de Gardă.
Legături cu un agent FSB
„Deși eforturile sale de a influența alegerile din 2020 și 2021 au eșuat, Kremlinul continuă să organizeze eforturi pentru a readuce la putere un guvern pro-rus. Recunoscând pierderea sprijinului popular pentru vechea elită politică pro-rusă din Moldova, echipa lui Gudilin a oferit sprijin unui grup politic de opoziție, Mișcarea Alternativă Națională (MAN)”, se arată într-un comunicat al Trezoreriei americane.
Agentul FSB iuri Gudilin apare într-o filmare publicată de jurnaliștii de la RISE, realizată la sediul PSRM, în timp ce mai multe persoane, printre care și alți consultanți ruși, se bucurau de rezultatele preliminare ale alegerilor locale din 2019 din Chișinău, care erau în favoarea lui Ion Ceban. Gudilin și Ceban apar în aceeași fotografie, în 2020, în timp ce ieșeau din sediul PSRM, în pragul campaniei pentru alegeri prezidențiale, explică Ziarul de Gardă.
