Planul Uniunii Europene pentru a se folosi de banii înghețați ai Rusiei: 185 de miliarde de euro așteaptă să fie deblocate
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Conștientizarea tot mai clară că războiul declanșat de Rusia va continua pe termen lung, iar Ucraina va avea nevoie în permanență de sprijin financiar extern considerabil, a impulsionat inițiativa Uniunii Europene de a valorifica fondurile blocate în activele rusești înghețate, relatează The Kyiv Independent.
Cuprins:
De câți bani are nevoie Ucraina
Estimările actuale arată că, în perioada 2026–2029, Kievul va avea nevoie de aproximativ 65 de miliarde de dolari pentru finanțare externă, în timp ce autoritățile ucrainene poartă deja negocieri cu Fondul Monetar Internațional pentru un nou program de împrumuturi, cel actual apropiindu-se de final.
O nouă propunere a Comisiei Europene, analizată de ambasadorii UE în septembrie și consultată de Kyiv Independent, propune un mecanism juridic și financiar inovator prin care Ucraina ar putea primi 140 de miliarde de euro din activele înghețate ale Rusiei.
Deși nu implică o confiscare completă a acestor active, planul ar reprezenta un pas major înainte atât pentru Bruxelles, cât și pentru Kiev - deși persistă numeroase incertitudini.
Miniștrii de finanțe ai UE urmează să discute proiectul la reuniunea de la Luxemburg din 9–10 octombrie, înaintea unui summit crucial al liderilor europeni programat pentru 23 octombrie.
Mecanismul propus
Se estimează că 300 de miliarde de dolari din rezervele Băncii Centrale a Rusiei sunt înghețate la nivel global, dintre care aproximativ 185 de miliarde de euro se află la Euroclear, o instituție financiară cu sediul în Belgia.
Propunerea prevede ca aceste fonduri să fie redirecționate către UE printr-un „contract de datorie personalizat” între Bruxelles și Euroclear.
Astfel, Euroclear ar primi o promisiune de plată garantată colectiv de statele membre ale UE, în schimbul căreia ar transfera 185 de miliarde de euro în numerar către Uniune. Din această sumă, 140 de miliarde de euro ar fi împrumutați Ucrainei cu dobândă zero, urmând să fie rambursați doar dacă Rusia va plăti despăgubiri Kievului.
Restul de 45 de miliarde de euro ar fi direcționați către rambursarea împrumuturilor oferite Ucrainei prin programul ERA (Extraordinary Revenue Acceleration), o inițiativă de 50 de miliarde de dolari lansată în 2024 și susținută de dobânzile generate de activele înghețate.
Spre deosebire de schema ERA, Comisia dorește acum deblocarea integrală a celor 185 de miliarde de euro, nu doar a veniturilor din dobânzi.
Planul evită totuși o confiscare completă: dacă Rusia ar plăti despăgubiri, Ucraina ar restitui banii Bruxelles-ului, care ar achita datoria către Euroclear, iar aceasta, la rândul ei, ar onora obligațiile față de Banca Centrală a Rusiei.
În scenariul mult mai probabil în care Rusia nu plătește, nici Ucraina și nici UE nu ar fi obligate să ramburseze, iar activele rusești ar rămâne înghețate. „Astfel, contribuabilul european nu suportă nicio pierdere”, a explicat avocatul Bart Szewczyk de la firma Covington & Burling.
Obstacole juridice și politice
Pentru ca planul să funcționeze, activele trebuie să rămână blocate. În prezent, regimul sancțiunilor UE trebuie reînnoit la fiecare șase luni prin vot unanim al statelor membre – un proces amenințat în repetate rânduri de premierii Viktor Orbán (Ungaria) și Robert Fico (Slovacia).
Propunerea introduce o soluție juridică fără precedent: transformarea acestui vot periodic într-un vot unic cu majoritate calificată (cel puțin 15 state reprezentând 65% din populația UE), care ar garanta menținerea înghețării activelor până când Rusia plătește despăgubirile.
Totuși, pentru adoptarea unei astfel de modificări, Comisia urmărește un consens cât mai larg, mai ales din partea Belgiei, țara-gazdă a Euroclear. Premierul Bart De Wever a cerut ca eventualele riscuri juridice să fie distribuite echitabil între statele membre.
Destinația fondurilor
Chiar dacă planul ar fi aprobat, nu este clar cum vor fi folosiți banii. Documentul menționează inițial un „împrumut pentru reparații acordat Ucrainei”, dar lasă deschisă posibilitatea utilizării parțiale a fondurilor pentru „cooperare europeană în domeniul apărării” sau „acoperirea nevoilor bugetare”.
Într-un articol publicat în Financial Times, cancelarul german Friedrich Merz a susținut că sumele ar trebui „folosite exclusiv pentru achiziția de echipamente militare destinate Ucrainei”.
Pe de altă parte, viceministrul ucrainean de finanțe Aleksander Kava a cerut flexibilitate, astfel încât fondurile să poată fi folosite și pentru reconstrucție sau pentru acoperirea deficitului bugetar.
Economistul Benjamin Hilgenstock, de la Școala de Economie din Kiev, a subliniat: „O parte din cele 140 de miliarde ar trebui să fie direcționată către reconstrucția țării și despăgubirea pierderilor provocate de război. Ucraina are, desigur, nevoie de arme, dar acești bani pot fi folosiți o singură dată”.
Context financiar
Ca și alte bănci centrale, Banca Centrală a Rusiei își păstrează o parte din rezervele valutare la instituții partenere din străinătate – o practică veche de peste un secol. Aceste rezerve, constând în numerar, obligațiuni, depozite și aur, sunt folosite pentru stabilizarea monedei și intervenții în perioade de criză.
Când Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei, aproximativ 210 miliarde de euro din rezervele sale se aflau în UE.
Pe 28 februarie 2022, aceste fonduri au fost înghețate prin al treilea pachet de sancțiuni europene, urmate de măsuri similare luate de statele G7, Elveția și Singapore.
În total, circa 300 de miliarde de dolari rămân înghețate la începutul anului 2025, două treimi dintre ele la Euroclear.
Deoarece aceste fonduri sunt protejate prin dreptul internațional, liderii mondiali s-au arătat extrem de precauți. Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat recent că orice schemă trebuie să respecte legislația internațională și să nu afecteze rolul euro pe piețele globale.
Între timp, activele rusești de la Euroclear – în principal obligațiuni ajunse la scadență – au fost convertite în numerar și depuse la Banca Centrală Europeană, generând dobânzi care, din punct de vedere tehnic, aparțin Euroclear, nu Rusiei.
Deoarece Euroclear nu obține în mod normal venituri din dobânzi, compania nu s-a opus deciziei UE de a impozita aproape integral aceste câștiguri, care acum constituie baza financiară a planului european de sprijin pentru Ucraina.
