Efectul măsurilor impuse de guverne pentru a contracara întrucâtva prețurile uriașe la energie vor lovi grav în „pădurile deja vulnerabile ale Europei”, atrag atenția activiștii pentru mediu care au vorbit pentru Politico. „Va fi un dezastru”, spun ei.
„Să permiți tăierea copacilor în păduri protejate pentru a garanta securitatea energetică e o nebunie și e o măsură extrem de distructivă”, spune Katalin Rodics, activistă pentru biodiversitate la Greenpeace Ungaria. „Mai ales în condițiile în care multe păduri au avut de suferit deja în vară din cauza valurilor de căldură excesivă, care au dus la incendii de vegetație”.
Tot activiștii atrag atenția că țintele de reducere a poluării nu numai că nu vor fi atinse, din contră, poluarea se va accentua prin arderea în exces de lemn, în sezonul rece. Iar reducerea suprafeței împădurite va scădea capacitatea de absorbție a emisiilor de carbon.
„Europa va pune pe foc o cantitate considerabilă de lemn iarna acesta. Va fi o iarnă foarte grea, o iarnă neagră pentru pădurile noastre”, spune Martin Pigeon, membru al ONG-ului Fern.
În ce țări sunt cele mai mari probleme
Defrișarea nu a crescut în nordul Europei, în Suedia sau Finlada, de la declanșarea crizei energetice. Însă a luat avânt în Europa Centrală și de Est.
România e prima țară-„problemă” la acest capitol menționată de Politico: „În România, unde mai bine de jumătate din populație se încălzește cu lemne, guvernul a plafonat prețul lemnului de foc pentru a scădea facturile la energie”. Această măsură „încurajează defrișările ilegale”, atrage atenția ONG-ul WWF.
Politico amintește și că țara noastră e în procedură de infringement din cauză că nu a reușit să împiedice tăierile ilegale de copaci din ariile protejate. Măsura a fost activată de UE în 2020.
Și în Slovacia sunt probleme. Rapoarte prezentate în presă arată că tăierile ilegale și furtul de lemn s-au înmulțit încă din vară.
Ungaria, care e puternic dependentă de gazul rusesc, a ridicat în august măsurile de protecție în fața defrișărilor. Comisia Europeană a atras atenția că noua decizie de la Budapesta e în contradicție cu regulile impuse la nivel de UE și a transmis că „Bruxelles-ul va urmări îndeaproape ce se întâmplă în pădurile din Ungaria”.
Letonia a autorizat, după declanșarea crizei energetice și apariția spectrului unei ierni catastrofale din punctul de vedere al prețului la eenergie, tăierea arborilor tineri, în vreme ce în Lituania, ministrul mediului a cerut regiei naționale a pădurilor să crească semnificativ cantitatea de masă lemnoasă recoltată, pentru a asigura stocul necesar de bioenergie pentru sezonul rece.
În Estonia, guvernul se opune deocamdată unor astfel de măsuri.
În Polonia, „oamenii sunt preocupați să taie copaci pentru a-și asigura lemnele pentru iarnă”, a declarat pentru Politico Piotr Siergiej, purtătorul de cuvânt al ONG-ului polonez Smog Alert. Luna trecută, pe fondul amplificării zvonurilor că deficitul de cărbune va afecta două milioane de locuințe la iarnă, Jarosław Kaczyński, fostul vicepremier, a încurajat populația să „pună pe foc tot ce poate pentru a se încălzi – desigur, nu vorbim aici de cauciucuri și alte obiecte periculoase”.