În răspunsul transmis de Varșovia se arată că „reformele … au restabilit echilibrul necesar între puterile executive, legislative și puterea judecătorească, păstrând în același timp toate garanțiile independenței sistemului judiciar”.
De asemenea, se arată că reformele „răspund așteptărilor publicului polonez, iar soluțiile nu diferă de cele adoptate în alte state membre ale UE”.
Ministerul Justiției din Polonia a cerut Comisiei Europene să nu ia măsuri până când schimbările nu au fost „puse în aplicare în totalitate”.
Comisia a amenințat că va impune sancțiuni fără precedent Poloniei dacă nu ia măsuri să modifice noile legi ale justiției. Acestea includ suspendarea drepturilor de vot în cadrul Consiliului UE, chiar dacă Ungaria și statele baltice au promis să respingă o astfel de măsură.
Bruxellesul consideră aceste măsuri o încercare de subordonare a puterii judiciare executivului şi a activat pe 20 decembrie 2017 Articolul 7 din Tratatul UE, și a dat Poloniei termen de trei luni să răspundă preocupărilor legate de situaţia statului de drept. În replică, guvernul de la Varşovia a acuzat oficialii europeni de partizanat politic în favoarea actualei opoziţii poloneze.
Pentru prima oară în istoria Uniunii Europene, Articolul 7 din Tratatul de la Lisabona, așa-numita ”opțiune nucleară”, a fost declanșat împotriva unei țări membre. Comisia Europeană începând astfel procedura de sancționare a Poloniei din cauza schimbărilor făcute în justiție de către partidul de guvernământ.