Elevii din Polonia renunță la orele de religie, pe fondul neîncrederii în biserică și al protestelor față de interdicția avortului

Datele oficiale din mai multe orașe ale Poloniei arată că tot mai mulți elevi renunță la orele de religie.

Orele sunt găzduite de școlile publice, dar cu o programă și cu profesori – deseori preoți sau călugărițe – aleși de biserică. Orele sunt opționale, dar cei mai mulți elevi – în jur de 70% în 2018 – au optat pentru ele.

Tendința este vizibilă și în Kielce, un oraș cu 200.000 de locuitori. Autoritățile au dezvăluit luna trecută că din cei 6.474 de elevi care au ales să participe la orele de religie la începutul anului școlar, aproape o treime (2.023) s-a retras.

O scădere vizibilă an de an

Participarea la orele de religie a început să scadă încă din 2010, când 93% dintre elevi erau înscriși, potrivit unui sondaj derulat în fiecare an de CBOS.

În Poznan, alt oraș major al Poloniei, doar 40% dintre elevi s-au înscris la orele de religie în acest an școlar, în scădere de la cei 47% înscriși anul precedent.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Un posibil factor care a influențat această tendință este reforma educațională impusă de guvernele conservatoare, scrie Gazeta Wyborcza.

Anul trecut, episcopul din Świdnica a adresat o scrisoare părinților, spunându-le acestora să ceară școlilor să reprogrameze orele de religie într-o perioadă mai convenabilă a zilei.

Pandemia, care a schimbat modul de învățare, din unul clasic în cel de la distanță, a adus și ea o scădere a numărului de elevi care participă la orele de religie, din simplul motiv că părinții au dorit ca elevii să stea mai puțin timp în fața ecranelor.

Importanța protestelor masive față de interdicția avortului

Un alt motiv pare a fi însă decizia din octombrie a Tribunalului Constituțional de a introduce o interdicție aproape totală a avortului.

Schimbarea legală este contestată de marea majoritate a polonezilor, în special de femeile de peste 40 de ani, și a declanșat proteste ample în țară.

Mare parte din furia polonezilor este îndreptată împotriva Bisericii Catolice, care a cerut de multă vreme interzicerea totală a avorturilor.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Reputația bisericii a fost afectată în ultimii ani și de o serie de dezvăluiri privind abuzurile sexuale săvârșite de preoți asupra copiilor și de presupusele tentative de acoperire a acestor abuzuri.

Protestele au avut un efect și asupra prezenței la orele de religie.

„În noiembrie, decembrie, în timpul celor mai mari demonstrații, ceva s-a întâmplat”, a explicat Marcin Józefaciuk, director al unei școli din Łódź pentru Gazeta Wyborcza.

„Deși religia era programată în mijlocul zilei, deși avem un profesor decent, elevii au renunțat”, a spus acesta. Directorul a explicat că multe din documentele oficiale care anunțau renunțarea la orele de religie aveau fulgere desenate pe ele – un simbol cunoscut al protestelor.

„În ciuda protestelor masive, guvernul nu a renunțat la impunerea legii, care este contestată de o mare parte a publicului. Părăsirea orelor de religie a fost, prin urmare, o formă rapidă de acțiune”, a explicat Joanna Miska, expertă în edică educațională la Universitatea din Łódź.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

În luna noiembrie, la doar trei săptămâni după debutul protestelor, sute de copii erau deja retrași de la orele de religie doar într-un district al Varșoviei, Ursynów, potrivit publicației Polska Times.

Urmărește-ne pe Google News