Povestea brutăriei din Ditrău: de ce face pâine tradițională cu angajați străini și cum a crescut pe fonduri europene de la 12 la 90 de oameni, care fac 140 de tipuri de produse

Nici o șansă ca muncitorii din Sri Lanka, proaspăt angajați, să fie dați afară, spune Katalin Kollo, patroana brutăriei care a fost ținta protestelor oamenilor din Ditrău. “Sunt oameni muncitori, politicoși și cu experiență în ceea ce fac”, a declarat Kollo pentru Libertatea.

Lipsă de forță de muncă

I-am vizitat săptămâna trecută pe Piumal și Mahinda la Ditrău, unde i-am găsit muncind cot la cot cu ceilalți angajați ai brutăriei. Sunt cazați într-un loc secret și protejați permanent și, cu toate că s-au speriat și au suferit, cei doi srilankezi continuă să vorbească frumos despre România și despre români, așa cum Libertatea a relatat aici.

Între timp, la brutăria Ditroi a ajuns un al treilea srilankez: Dayan, care are 24 de ani și încearcă să strângă bani pentru a-și cumpăra o casă.

Proprietarii brutăriei spun că au fost nevoiți să apeleze la muncitori străini din cauza lipsei de forță de muncă locală. De altfel, legislația prevede că angajatorul trebuie să scoată posturi la concurs pentru cetățenii români sau din UE, înainte să apeleze la agenții de recrutare de forță de muncă din afară.

Recomandări

Război Israel-Iran, ziua 10. Statele Unite au bombardat Iranul. Cronologia operaţiunii „Midnight Hammer”

Aproape 46.000 de cetățeni străini lucrează în România și mai mult de jumătate dintre ei sunt veniți din afara Uniunii Europene, potrivit Wall Street. Din Sri Lanka au venit la noi în țară peste 1.200 de oameni.

De la o mică hală cu 12 angajați, la 140 de tipuri de produse de panificație și patiserie

Brutăria care a fost în centrul scandalului a fost construită prin 1970 de un localnic. A funcționat aproape 20 de ani, apoi a fost închisă. Și închisă a stat până acum zece ani, când a fost cumpărată de soții Kollo.

Era o clădire foarte veche, cât o casă ceva mai mare. A avut nevoie de ample lucrări de renovare până să fie din nou deschisă. 12 oameni au lucrat la început în fabrica de pâine, pentru a face un singur produs: pâinea de casă. Ea era livrată doar local, în județul Harghita.

“Am lucrat mult cu rețetele, pentru că soțul meu n-a avut nici o legătură până atunci cu brutăria. A angajat brutari cu experiență și cu ei a început toată activitatea. Inițial, am făcut pâine doar pentru oamenii din sat. Pâine de casă, frământată manual”, povestește Katalin Kollo. Încă are o fotografie cu vechea hală.

Recomandări

Aurelian Preda a scăpat de pe petrolierul Unirea, care a explodat lângă Capul Caliacra, acum 43 de ani: „Mircea Băsescu a tăiat parâma. Din cauza disperării, și-a înfipt briceagul în palmă!”

La 33 de ani, conduce o întreagă firmă de producție. Soțul său e mai mult plecat la București, unde deține o companie de construcții.

Brutăria Ditroi are acum 90 de angajați și face 140 de feluri de pâine și produse de patiserie.

Specialitatea brutăriei: pâinea de casă frământată doar manual

Brutăria are două hale: într-una se fabrică produsele de panificație, de la simple franzele și pâinici, la pâinea rotundă de casă cu cartofi. În cealaltă se fac produse de patiserie: pateuri cu brânză, ruladă de pizza, batoane dulci, cozonaci simpli sau cu mac și cacao.

Ce este special la brutăria Ditroi este modul în care se face pâinea de casă. Doar cu cartofi și doar frământată manual, nu la utilaj.

Calitatea pâinii depinde foarte mult de realizarea ei – manuală sau cu utilaj. La pâinea de casă folosim numai cartofi și se face cu maia naturală, pe care o pregătim înainte.

Katalin Kollo, proprietara brutăriei Ditroi:

Recomandări

Yoshinori Sato, profesorul japonez care ne-a învățat limba și a scris o carte în română: „Pentru mine, România este o țară de vis”

Și cu mălai, ca să arate mai bine

După ce se amestecă bine făina, drojdia și sarea cu cartofii, totul devine un aluat gros și elastic. Brutarii taie aluatul în porțiuni egale, îl frământă bine și îl pun în castroane colorate.

Din castroane, aluatul ajunge în tăvi, pe un strat subțire de făină de mălai, “ca să arate bine”, se stropește cu apă cu sare pentru luciu și gust, apoi se bagă la cuptor.

Nu se lasă la dospit, atrage atenția Kollo. Aluatul pâinii de casă are suficientă umezeală de la cartofi.

După ce e gata, pâinea este feliată și ambalată.

Au cumpărat panouri solare cu fonduri europene

Pâinea de casă, dar și celelalte produse fabricate de Ditroi, ajung în cinci județe din țară, printre care Harghita, Covasna și Suceava.

Katalin Kollo se mândrește cu ce a reușit să facă în mica brutărie. De mai bine de un an, firma are panouri solare, astfel încât factura la electricitate să fie mai mică.

Tot din fonduri europene au obținut și patru silozuri.

Acum, brutăria Ditroi testează terenul și mai departe de zona Harghita-Covasna. Vrea să-și ducă produsele la Brașov, mai ales că, de când cu protestul locuitorilor din Ditrău, vânzările brutăriei au scăzut cu 20 la sută.

Până ajunge cu pâinea la Brașov, brutăria încearcă să facă față furiei oamenilor din Ditrău, dându-le lui Piumal, lui Mahinda și lui Dayan asigurări că îi va proteja “orice ar fi”.

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro