Povestea carului cu roți de tun, utilajul rar care a supraviețuit unui război și regimului comunist. Este cel mai recent exponat din Muzeul Golești 

Exponate emblematice găzduite de Muzeul Golești

Aflat la mai puțin de 8 kilometri distanță de Pitești, Muzeul Golești se întinde pe o suprafaţă de 14 hectare şi deţine un patrimoniu valoros, de peste 68.000 de obiecte. 

Două dintre ele au o importanță istorică specială: tronul regilor României și biroul regelui Carol I. Monarhul a petrecut prima noapte pe pământ românesc la conacul Goleștilor. 

Biroul regelui Carol I se află încă din anul 1981 la Muzeului Viticulturii şi Pomiculturii  din satul Goleşti, localitate în componența orașului Ştefăneşti-Argeș. În urmă cu mai bine de patru decenii, la Goleşti au mai fost aduse tronul regal, o caleaşcă a Familiei Regale şi un pat al lui Carol I. Tronul a fost expus publicului începând cu noiembrie 2016, după o amplă restaurare.

Libertatea a stat de vorbă cu Iustin Dejanu, directorul Muzeului Golești, pentru a afla detalii despre ineditul car cu roți de tun, cel mai recent exponat de la muzeu. 

Comanda unui țăran teleormănean

În urmă cu 101 ani, în satul Smârdioasa din județul Teleorman, începea povestea carului care a trecut printr-un război și schimbări de regim. În 1924, Gheorghe Putineanu, pe atunci locuitor al satului Smârdioasa, a plătit meșteri fierari și lemnari pentru a-i construi un car special. Îl vedea folositor în toate activitățile gospodăriei sale, un car compartimentat, solid, cu roți mari, deplasabil pe câmpuri, prin păduri sau zone mlăștinoase. 

„Nici nu și-a închipuit că acest car special avea să să fie martorul tăcut al unei istorii de peste 100 de ani. După izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, când armata română avea nevoie de orice utilaj pe front, roțile solide și mari ale carului călător din Smârdioasa au ajuns la tunurile plasate pe front. Au rămas acolo până la sfârșitul războiului, fiind martore tăcute la tot ceea ce s-a întâmplat pe front, la bucurii, la suferință și la moarte”, povestește Iustin Dejanu.

Dimensiunile impresionante ale carului

După încheierea războiului, roțile au ajuns înapoi la carul lui Gheorghe Putineanu. În anul 1957 carul călător a fost refăcut de doi meșteri: Florea Nuță Beiu, fierar de meserie, și Ivan Marin Beiu, rotar. Numele acestora se află inscripționate pe părțile laterale. 

Cei doi meșteri au îmbrăcat în metal întreg carul prevăzut la jumătate cu un despărțitor necesar transportului de porumb și fân. Era unul dintre cele mai mari din sat, cu o înălțime de 1,8 metri și o lățime de 1,2 metri. Ba mai mult, carul este pictat  și prevăzut cu o cutie pentru scule, devenind astfel un aliat de nedăjde al familiei Putineanu, pe care a însoțit-o la toate muncile câmpului.

În 1957, o nouă filă a istoriei își pune amprenta asupra existenței carului. Puterea fusese preluată de comuniști, începuse colectivizarea și odată cu deposedarea țăranilor de pământul strămoșesc care le asigura traiul, oamenii au fost deposedați de toate uneltele și utilajele pe care le dețineau.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

Cum a fost ascuns carul de comuniști

Carul călător a fost și el pe punctul de a fi ridicat de comuniști, numai că familia Putineanu era atât de atașată de el, încât s-a zbătut mult să-l salveze. Peste noapte, s-au pus pe muncă și au ridicat în șura în care era adăpostit carul un perete despărțitor. Apoi au desfăcut bucată cu bucată carul și l-au ascuns. Atunci când primii comuniști au venit în satul Smârdioasa pentru a rechiziționa utilajele, carul ajuns acum exponat la Muzeul Golești a fost salvat.

„Multe evenimente au trecut peste acest utilaj, dar el a rămas la fel de frumos, mândru și solid, așa cum a fost și acum 101 ani. A ajuns la Muzeul Golești donat de strănepotul lui Gheorghe Păltineanu, omul care în 1924 pusese la osia carului lui un destin fascinant, pentru o nouă etapă a existenței sale, o etapă a poveștilor și povestirilor, a mărturiilor care stau la temelia celor 101 ani de existență și a anilor ce vor urma”, a cuvântat Iustin Dejanu, directorul Muzeului Golești.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro