Povestea incredibila a unui judecator supus unei operatii de transplant

transplant de ficat, ceea ce a insemnat pentru el o a doua nastere. Povestea neinduratoarei boli de care a suferit Mihai Stoian incepe inca de la 9 ani, cand din cauza unei operatii de apendicita, realizata cu instrumentar medical nesterilizat, a facut trei hepatite de tip B. Ultima, la 33 de ani. „Desi boala s-a stabilizat, in urma unei interventii chirurgicale la colon, pe care am suportat-o in 2000, s-a constatat, in urma analizelor, o evolutie ingrijoratoare a cirozei”, ne povesteste Mihai Stoian. Din acel moment, viata lui atarna de un fir de ata. Medicii ii spun ca media de supravietuire, in cazul lui, este de cinci ani. „Aveam destul de multe lucruri de rezolvat. Aveam doi copii de care trebuia sa am grija, iar din momentul in care am aflat de necrutatoarea boala, sotia mea si-a abandonat serviciul, ca sa aiba grija de mine”, spune Stoian.
Judecatorul ia atunci decizia de a-si face dosarul de transplant si de a lupta pentru supravietuire si incepe pentru el si sotia lui cosmarul asteptarii. „Se realizasera trei transplanturi, iar eu nu fusesem convocat pentru nici unul. in momentul acela – 31 iulie 2001 – am luat decizia de a nu mai parasi spitalul pana nu mi se va face transplant. Am luat o rezerva, care era in constructie la Fundeni, am amenajat-o si m-am mutat acolo, ca intr-o garsoniera”, ne povesteste judecatorul.
Ca sa nu se mai simta chiar ca-n spital, Mihai impreuna cu sotia sa, Tatiana, si-au adus de acasa draperii, mocheta si televizor, pe care le-au instalat in acea rezerva. Medicii, care deja se obisnuisera cu incapatanarea lui, veneau sa-l viziteze, uimiti si incantati de noua „casa” a judecatorului. si iata ca in data de 5 noiembrie 2001 apare un donator compatibil cu Mihai Stoian, iar a doua zi se realizeaza operatia de transplant. Interventia a durat 11 ore si a fost realizata de prof. dr. Irinel Popescu, seful Clinicii de Transplant Hepatic, de la Fundeni.
Mihai s-a trezit abia in 8 noiembrie si primul om pe care l-a vazut a fost sotia sa care nu s-a miscat de langa usa salii de operatie. „A fost ca si cum m-as fi nascut a doua oara, iar in 3 decembrie am plecat acasa si din 3 ianuarie 2002 am inceput din nou serviciul si de atunci nu mi-am mai luat nici o zi de concediu medical sau de odihna. Ma simt din nou un om intreg si plin de putere. Merg la serviciu in fiecare zi, am grija de nepoti, sunt un om ca toti oamenii, dar, evident, am mai multa grija de mine. Multumesc lui Dumnezeu si medicilor pentru fiecare zi pe care o traiesc”, ne marturiseste emotionat Mihai Stoian.
Dupa ce s-au intors acasa, una din primele lor preocupari, a fost aceea de a-si redecora casa. „Mihai nu mai suporta culorile alb si negru. Pentru el alb insemnand spital, iar negru, boala lui. Asa ca acum dormitorul e roz, iar celelalte doua camere: vernil pal si crem pal. Iar baia lui Mihai este bleu cu roz”, ne povesteste Tatiana.
in fiecare dimineata, judecatorul Mihai Stoian, in varsta de 56 de ani, de cand se scoala si pana intra in tribunal, canta. „Acum stiu ce inseamna sa traiesti o zi in plus si ma bucur de fiecare moment”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE