Povestea lui Bahmu pentru fiul ei, Maximus

Aşadar, a doua zi de dimineaţă, o droaie de copii aştepta în faţa brutăriei coşurile cu pâine. Când brutarul veni, micuţii se năpustiră şi toţi plecară acasă cu un codru de pâine albă, din care muşcau cu poftă. Mai rămăsese într-un colţ o fetiţă, ce se apropie timid de coşurile aproape goale, căutând cu mâinile tremurânde ceva de mâncare. Fetiţa găsi pe fundul unui coş o lipie amărâtă, pe care ceilalţi copii nu o luaseră fiindcă era prea mică şi neagră. Când rupse din ea, nu mică-i fu mirarea să găsească un bănuţ de argint ascuns în bucata de pâine. Fetiţa luă bănuţul şi i-l dădu brutarului, care urmărea curios, dintr-un colţ.