Povestea ŞOCANTĂ a unui bucureştean nevinovat dus la secţie în timpul protestelor! Acuză jandarmii şi poliţia de abuz!

„Duminică, 15 ianuarie, mă aflam cu un amic pe Bulevardul Magheru în jurul orei 23:00. După un ceai în oraş, am decis să vedem cu ochii noştri ce se întâmplă în centru. La sfârşitul serii, am regretat această decizie. După ce am văzut destul din proteste, am decis că nu mai doream să avem nimic de-a face cu manifestările şi că era momentul să ne ducem acasă. Pentru a evita mulţimea şi acţiunea de la Universitate, am luat-o pe Victoriei în intenţia de a prinde un taxi la o intersecţie. Între timp ne-am şi oprit la un supermarket non-stop, unde am luat mâncare (pentru acasă, în general pâine şi altele pentru sandwichuri).
La colţul cu Capsa, un grup de jandarmi ne-au oprit din drum şi ne-au rugat să aşteptăm lângă cofetărie, pe Academiei. I-am întrebat de ce fac asta: răspunsul a fost că ne reţin un pic după care ne vor da drumul. Pe moment nu ni s-a părut atât de ieşit din comun, dar pentru a nu agrava faptele am decis să fim totuşi răbdători şi să terminăm cât mai repede cu această treabă.În total, ne-au reţinut vreo 30-40minute. În tot acest timp, opreau pe oricine trecea pe Academiei sau Victoriei, indiferent de vârstă. Dacă se întâmplă să fie un grup cu o fată, acesteia îi dădeau drumul. Până spre ora 24:00 strânseseră un grup destul de mare de oameni (eu apreciez în jur de 30). În tot acest răstimp, ne-a percheziţionat, ne-au întrebat ce cauta pe stradă, ne-au cercetat mâinile (presupun că pentru urme că făcusem parte din violente). Grupul a ajuns să fie compus din persoane destul de diverse: un tip a fost oprit în timp ce mergea pe stradă, mâncând o saorma. Altul tocmai coborâse din taxi pentru că locuia în blocul de vizavi; un altul era cu prietena de mână pe stradă.Un domn mai în vârstă ieşise pe stradă din acelaşi motiv nefericit că şi noi: de a vedea cu ochii lui ce se întâmplă cu adevărat pe stradă. Nu am fost singurii care au continuat să întrebe care era motivul reţinerii, însă primeam acelaşi răspuns: „mai stăm un pic, după care vă dăm drumul”. Nu s-a întâmplat aşa. […] În jurul orei 02-02:30, am intrat să mi se facă proces verbal. Amicul, care fusese înaintea mea, a apucat să îmi zică că pot menţiona la sfârşitul procesului verbal că acuzaţia este „neteminica şi nelegala”, înainte să fie dus la parter pentru amprentare şi fotografiere (!).
Procesul verbal a fost o glumă. În afară de buletin, poliţistul nu mi-a cerut nimic altceva, şi a copiat dintr-un alt proces verbal folosit ca exemplu restul textului. Procesul verbal declara că am fost prins în flagrant în timp ce tulburam iniştea publică a locuitorilor din zonă prin strigăte şi forme (!), iar procesul verbal susţine că am fost ridicat de la fântâna de la Universitate (!). Aceasta era o minciună pe care mi-a fost refuzat s-o contest: înainte să pot cere menţionarea nelegalităţii amenzii, poliţistul a trecut la menţiuni nu am obiecţii. Menţionez că în tot timpul petrecut la secţie, poliţiştii nu ne-au informat cu privire la drepturile noastre, nu ne-au zis ce putem refuza şi ce nu, etc. Procesul verbal putea fi la fel de bine completat şi în absenţa mea, eu fiind chemat practic doar să-l semnez.”
Citeşte întreaga poveste tulburătoare pe totb.ro
 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE