Guvernul României avea de îndeplinit 21 de obiective aferente ultimului trimestru din 2021 și alte 24 pentru primul trimestru din acest an.
În esență, este vorba de adoptarea unor ordonanțe, ordine de ministru și lansări de proceduri care trebuiau realizate până la 31 martie astfel încât să fie bifat termenul din PNRR.
- Acestea sunt necesare pentru ca România să acceseze cele aproape 30 de miliarde de euro din PNRR.
- Fondurile sunt disponibile pentru reforme și investiții, toate acestea trebuind finalizate până în 2026.
Pe ultima sută de metri
Guvernul s-a reunit de urgență joia trecută ca să adopte ultimele acte normative necesare, iar premierul Nicolae Ciucă anunța ulterior îndeplinirea tuturor țintelor.
„Toate cele 24 de ținte și jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) asumate pentru primul trimestru al acestui an sunt îndeplinite din perspectiva responsabilității Guvernului. A fost un efort de echipă. Mulțumesc tuturor celor implicați!”, a scris premierul pe Facebook la acea dată.
Ministerul Fondurilor Europene: O măsură este „în curs de finalizare”
Conform răspunsurilor primite de Libertatea de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și de la Guvern, un jalon nu este, de fapt, finalizat, iar alte trei sunt adoptate, dar sunt încă în discuții cu experții Comisiei Europene.
Pe lista Ministerului Investițiilor Europene apare „în curs de finalizare” lansarea cererii de propuneri pentru măsura numită „Sprijin sub formă de granturi pentru competențe digitale”. Acesta este numit jalonul 189.
Prin aceasta, micile firme din România pot beneficia de recalificarea sau perfecționarea angajaților în competențe digitale. Este vorba de cursuri de inteligență artificială, învățare automată, robotică, internetul lucrurilor, tehnologii blockchain etc.
Alocarea totală este de 36 de milioane de euro, iar valoarea nerambursabilă este de maximum un milion de euro pe proiect.
Conform ghidului, solicitanții pot fi patronate, asociații de întreprinderi și camerele de comerț și industrie.
Boloș: „Schema este în analiză la Consiliul Concurenței”
Marcel Boloș, ministrul cercetării, inovării și digitalizării, a explicat pentru Libertatea cum stă situația.
Acesta spune că, din punct de vedere tehnic, România a îndeplinit jalonul, deoarece ministerul pe care îl conduce a pus în dezbatere ghidul solicitantului.
Însă, în acest moment, proiectul este analizat de Consiliul Concurenței, astfel încât acesta să respecte legislația privind ajutorul de stat. Abia după aceea se va ajunge la discutarea sa cu experții europeni.
Am elaborat ghidul solicitantului și am parcurs procedurile. Este în dezbatere publică. Însă mecanismul, schema de ajutor de stat, este în analiză la Consiliul Concurenței. Situația nu împiedică cu nimic, trebuie lămurit cu Consiliul Concurenței dacă schema se încadrează în legislația privind ajutorul de stat. Sper să terminăm până la finalul lunii mai, apoi urmează validarea cu experții Comisiei Europene. Jalonul trebuie validat până la depunerea cererii de plată, care în cazul nostru are ca termen luna octombrie 2022.
Marcel Boloș:
Ministrul spune că România nu va pierde fonduri din PNRR din această cauză.
Guvernul acuză greaua moștenire
Guvernul a transmis la rândul său că jaloanele ce presupun lansarea de apeluri și ghiduri au drept condiție preliminară punerea în consultare publică și consultarea Comisiei Europene.
Jalonul 189 este, de asemenea, una din măsurile care au necesitat recuperarea decalajelor înregistrate în trecut.
Guvernul României:
„Fiind vorba de o componentă atât de importantă precum dezvoltarea competențelor digitale la nivel național, consultarea publică este un pas important, feedbackul din partea pieței fiind necesar pentru dezvoltarea
unor cursuri eficiente”, mai arată Executivul.
Discuții cu Comisia Europeană pe trei jaloane
De asemenea, Ministerul Investițiilor Europene mai arată că, din cele 21 de angajamente ce trebuiau realizate în trimestrul al patrulea din 2021, un număr de trei sunt îndeplinite, dar că la nivelul Comisiei Europene trebuie agreate acordurile de contribuție pentru un sprijin acordat mediului de afaceri.
Este vorba de trei măsuri:
- garanția pentru reziliența companiilor
- garanția pentru acțiune climatică
- un instrument financiar pentru investiții în eficiență energetică în sectorul rezidențial și al clădirilor.
Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, spune că Executivul și-a făcut treaba.
„Procedura la nivel guvernamental este parcursă și închisă, rezultatul fiind deja în proces de validare cu experții europeni și Comisia Europeană, potrivit regulilor PNRR”, a declarat Cărbunaru pentru Libertatea.
România trebuie să bifeze până la finalul acestui an un număr de 507 ținte și jaloane din PNRR, potrivit Ministerului Proiectelor Europene.
România a primit până în acest moment 1,85 de miliarde de euro prin PNRR în luna decembrie și alte 1,94 de miliarde în ianuarie. În total, suma primită este de 3,79 de miliarde de euro.
Conform Executivului, prima cerere de plată va fi depusă în primăvara acestui an și va fi în valoare de aproape 3 miliarde de euro, din care 2,037 de miliarde de euro granturi. A doua cerere de plată este programată pentru luna octombrie, este în valoare de peste 3 miliarde de euro, din care 2,147 de miliarde de euro granturi.