Prețul franzelei continuă să crească - pâinea „de un leu” a ajuns 2,5 lei. Patronat: „Unii comercianți profită de situație”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Franzela simplă de 300 de grame, cea mai ieftină pâine pe care o pot cumpăra românii, a ajuns la pragul psihologic de 2,5 lei la o parte din brutării și magazine, ca urmare a scumpirilor din ultima perioadă, iar față de anul 2018, prețul este mai mult decât dublu. Cauza principală: creșterile de costuri din domeniul energetic.
În cazul în care pâinea este feliată, prețul poate merge chiar mai sus, în funcție de comerciant sau de producătorul acesteia, deși gramajul este același.
Spre exemplu, pâinea albă Vel Pitar feliată, tot de 300 de grame, vândută prin Carrefour, costă 3,4 lei bucata.
Există sortimente care se comercializează sub aceste prețuri: spre exemplu, o franzelă de 300 de grame costă 2 lei la Profi, în vreme ce o baghetă franțuzească tot de 300 de grame se vinde la Lidl cu 1,89 lei bucata.
Conform datelor Institului Național de Statistică (INS), pâinea era în luna iulie cu 16,43% mai scumpă față de luna decembrie și cu 24,57% față de iunie 2021.
La începutul acestui an, prețul mediu pentru franzela de 300 de grame era 1,5 lei.
Dublare de preț în patru ani
„Pâinea de un leu” a început să dispară începând cu anul 2018, ca urmare a scumpirilor la utilități, dar și a creșterii costurilor cu carburanții și materia primă, după cum scria Libertatea la acel moment.
Pe lângă scumpirile la utilități, reprezentanții patronatului Rompan acuzau atunci și creșterea costurilor cu forța de muncă.
Creșterea costurilor
Creșterea prețurilor vine ca urmare a scumpirii grâului, cauzată la rândul său de războiul din Ucraina, și de creșterea prețurilor pentru îngrășăminte și carburanți.
Făina este cu 24,44% mai scumpă față de decembrie 2021 și cu 32,86% față de luna iulie a anului trecut, iar gazele costă mai mult cu 35,22% față de decembrie și cu 70,1% față de iulie 2021, conform INS.
Concomitent, carburanții erau mai scumpi în iulie cu 23,25% comparativ cu luna decembrie și cu 35,63% față de iulie 2021.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, s-a referit marți la scumpirile din agricultură, afirmând că fermierii au acum costuri mai mari.
Inflația în România, ca și peste tot, în Cehia, în Ungaria, în zona euro și în Statele Unite, a fost creată de creșterea prețurilor la energie. Creșterea prețurilor la energie nu se duce numai în transporturi, se duce, de exemplu, în produsele agricole. Și la noi s-a dus în producțiile agricole pentru că (fermierii) folosesc motorină, au cheltuieli legate de energie.Mugur Isărescu:
La acestea se adaugă seceta, care a făcut ravagii, potrivit fermierilor. Recolta de grâu din acest an este de circa 9 milioane de tone, cu 25% sub nivelul de anul trecut, potrivit estimărilor Clubului Fermierilor Români, citate de Ziarul Financiar.
Petre Daea, ministrul agriculturii, a declarat miercuri că recolta din acest an este cu 15-18% mai mică și a dat asigurări că aceasta este suficientă atât pentru consumul intern, cât și pentru export.
Acuzații noi
Aurel Popescu, președintele patronatului Rompan, indică însă alți vinovați pentru scumpiri.
„Unii comercianți profită de situație”, a declarat acesta, pentru Libertatea.
Viorel Marin, președintele Asociaţiei Naţionale a Industriilor de Morărit şi Panificaţie (ANAMOB), sugerează același lucru.
Nu avem indicii că ar urma noi scumpiri. Însă noi nu controlăm marjele comerciale și adaosurile la nivel de retail. La nivelul lunilor februarie-martie, franzela era la un preț mediu de 2,2-2,3 lei la nivel național. Pâinea din România este cea mai ieftină din Uniunea Europeană. Noi n-am crescut prețul față de cât ne-au crescut nouă costurile. În Franța, un kilogram de pâine albă costă echivalentul a 20 de lei.Viorel Marin, șeful ANAMOB:
Constantin Boromir, proprietarul Boromir - unul dintre cei mai mari jucători din industria de panificație din România - se ferește să facă predicții.
„Nimeni nu se poate pronunța ce va fi, fiecare societate își face politica de prețuri și piața decide, respectiv cumpărătorul”, a spus acesta.
Anterior, PSD a cerut plafonarea prețurilor la alimentele de bază, ca în Ungaria și Polonia, dar măsura nu a fost adoptată de coaliția de guvernare, după ce analiștii au avertizat că măsura ar putea duce la penurii, iar produsele ar putea dispărea de pe rafturi.
Foto: Agerpres
