Principala slăbiciune a Europei în fața unui atac rusesc, dezvăluită de o simulare de război
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
„Rusia nu trebuie subestimată”, avertizează istoricul militar german Sönke Neitzel într-un podcast pentru Bild, referindu-se la puterea militară a Moscovei. Acest avertisment vine în contextul în care, încă de la începutul războiului din Ucraina, experții analizează scenarii și se întreabă: ar putea NATO să facă față unui atac rusesc și, dacă da, pentru cât timp?
Cuprins:
Ideea că Rusia ar evita un conflict cu NATO, „fundamental greșită”
Neitzel consideră că ideea conform căreia Rusia ar evita un conflict cu aliații NATO din cauza performanțelor sale militare actuale este „fundamental greșită”. „Războaiele nu urmează o logică liniară. Cursul lor nu poate fi prevăzut cu certitudine”, a subliniat el, citat de publicația elvețiană Blick, parte a grupului Ringier.
Între timp, semnalele pregătirilor militare ale Rusiei continuă să se înmulțească. Potrivit Kyiv Post, Moscova concentrează trupe și echipamente pentru a pregăti o ofensivă de amploare împotriva Ucrainei, cu scopul de a slăbi decisiv țara și de a forța concesii din partea Kievului. Roman Pohorily, de la grupul de cercetare Deep State UA, a declarat în februarie, la o conferință de securitate de la Kiev, că Rusia a constituit rezerve strategice, iar un atac ar putea începe în primăvară, întâi în est, apoi în sud.
Un alt factor major este scăderea semnificativă a sprijinului Statelor Unite pentru Ucraina începând din 2025. Conform unui raport al Institutului Kiel pentru Economie Mondială din Germania, greul susținerii cade acum pe umerii statelor europene. Astfel, întrebarea nu mai este doar despre capacitatea de apărare a Ucrainei, ci și despre un scenariu mai amplu: ce se va întâmpla dacă Rusia reușește să înfrângă Ucraina până în vara acestui an?
Slăbiciunea Europei: un răspuns întârziat și temător
Un scenariu ipotetic a fost analizat de Centrul German de Simulări de Război de la Universitatea Helmut Schmidt din Hamburg. În acest exercițiu, Rusia ar lansa o agresiune în regiunea Baltică sub pretextul umanitar de a crea un coridor în enclava rusă de la Kaliningrad.
Conform scenariului, trupele ruse ar avansa spre Lituania și ar ocupa puncte strategice, precum orașul Marijampolė. „În cel mai bun caz, un armistițiu ar fi posibil abia în vara anului 2026”, a explicat analistul austriac Franz-Stefan Gady pentru Blick, cel care a dezvoltat strategia rusă utilizată în simulare.
Reacția Occidentului ar fi însă ezitantă. Conform modelului, SUA nu ar recunoaște inițial statutul alianței NATO, astfel că nu ar interveni, iar Berlinul ar întârzia, la rândul său, răspunsul. Polonia s-ar mobiliza, dar nu ar interveni direct. De asemenea, comunicațiile perturbate și utilizarea dronelor ar face imposibilă trimiterea rapidă de întăriri. Drept urmare, Rusia, cu un număr relativ redus de trupe, ar reuși să creeze un fait accompli (n.r. - o situație ireversibilă), izolând părți ale Mării Baltice.
Rusia vrea să discrediteze NATO
Conform simulării, nu puterea militară a Rusiei ar fi determinantă, ci lipsa de coordonare și ezitările politice ale NATO. În primele 48 de ore, nu ar exista un răspuns coordonat. Povara ar cădea exclusiv asupra statelor europene, iar sprijinul ar ajunge cu întârziere.
„Scopul războiului Rusiei în statele baltice este să discrediteze NATO ca alianță și să slăbească (…) Uniunea Europeană. Acest lucru poate fi realizat demonstrând credibil că NATO și celelalte state UE nu pot face mare lucru dacă Rusia decide, în esență, să taie statele baltice de restul Europei”, a explicat Franz-Stefan Gady pentru Blick.
Într-un interviu care parcă răspunde simulării de război prezentată de germani, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a declarat că statele baltice sunt pregătite să respingă orice agresiune din partea Rusiei, iar NATO ar reacționa cu atacuri adânc în teritoriul rus în cazul unei invazii.
