Protest spontan în fața Primăriei Lungulețu. Apele Române acuză fermierii că fură apă și avertizează că aprovizionarea bucureștenilor cu apă e în pericol

Cauza protestului

Conflictul a izbucnit în urma unor controale efectuate de Apele Române în zonă. Instituția susține că aceste verificări au fost necesare din cauza imposibilității de a furniza debitul de apă promis către Apa Nova, operatorul de apă din București.

Fermierii din Lungulețu, cunoscut ca un important bazin legumicol, acuză că unul dintre ei ar fi fost reținut în timpul controlului. Ei consideră că au dreptul să folosească apa din râu, văzând-o ca pe un bun comun.

Pe pagina de Facebook „Bazinul legumicol al comunei Lungulețu” a apărut un mesaj care îndemna la protest: „Un abuz incredibil a avut loc în Lungulețu! Un om al locului, care își uda varza din Dâmbovița, a fost luat cu mașina poliției la directiva Apelor Române! Nu putem tolera așa ceva!”

Perspectiva Apelor Române

Bogdan Gorunescu, directorul tehnic al Administrației Bazinale de Apă Argeș – Vedea, a oferit o altă perspectivă: „Avem o acțiune de control vizavi de furtul acesta de apă al oamenilor care iau direct din râul Dâmbovița. La noi, singurul beneficiar de pe Dâmbovița este Apa Nova.”

Gorunescu a explicat că instituția a constatat o pierdere semnificativă a debitului de apă destinat Bucureștiului. În timpul controlului, au fost descoperite numeroase motopompe folosite ilegal pentru extragerea apei din râu.

Conflictul la fața locului

Situația a devenit tensionată când echipa de control a ajuns în Lungulețu. Gorunescu a relatat: „Am înțeles – din ce ne-au spus colegii, pentru că nu s-au întors de pe teren – că au fost în jur de 70-80 de persoane la primărie, care i-au atacat fizic și verbal, inclusiv pe reprezentanții IPJ Dâmbovița.”

Apele Române subliniază gravitatea situației. Gorunescu a declarat: „Noi nu mai putem să asigurăm apă la populația din București. Adică nu ne jucăm”. Pierderile de apă ar fi ajuns la aproximativ 70%, punând în pericol aprovizionarea Capitalei.

Perspectiva fermierilor

Pentru agricultori, accesul la apa din râu este considerat un drept tradițional. Ei văd acțiunile Apelor Române ca o amenințare la adresa activității lor agricole și a mijloacelor de trai.

În postarea de pe Facebook, fermierii au exprimat această viziune: „Apa care ne-a hrănit strămoșii e un bun comun, nu al statului!”

Implicații legale și viitoare acțiuni

Apele Române intenționează să ia măsuri legale împotriva celor care folosesc ilegal apa din râu. Instituția subliniază că utilizarea apei din râuri nu este permisă nici măcar cu autorizație, sugerând fermierilor să-și foreze puțuri autorizate.

Fermierii, pe de altă parte, nu par dispuși să renunțe ușor. Ei au solicitat autorizarea unui nou protest pentru ziua următoare, 17 iulie, tot în fața Primăriei Lungulețu.

Contextul mai larg

Această situație evidențiază o problemă mai amplă în agricultura românească. Multe zone cu activitate intensă de legumicultură se confruntă cu provocări similare legate de autorizarea surselor de apă.

Legislația actuală prevede că apa folosită pentru producerea legumelor destinate comercializării trebuie să provină din puțuri avizate de Apele Române. Până acum, acest aspect a fost adesea ignorat de autoritățile de control.

Experții în domeniul consultanței agricole anticipează că fermierii care vor accesa fonduri europene în viitor vor fi primii care vor trebui să se conformeze acestor reglementări. Este posibil ca finanțarea să fie condiționată de respectarea normelor privind sursele de apă.

Râul Dâmbovița, cu un trecut lung și complex, traversează capitala României, București, având un impact important asupra evoluției acestuia. De-a lungul timpului, râul a fost martor la transformările urbane și la schimbările din comunitățile aflate de-a lungul malurilor sale. În drumul său, Dâmbovița trece prin numeroase localități precum Dragoslavele, Malu cu Flori, Valea Hotarului, Stoenești, Cândești, Cetățeni, Vulcana-Băi, Voinești, Mănești, Dragomirești, Lucieni, Nucet, Contești, Lungulețu, Plătărești, Vasilați și Budești.

Reacția Apa Nova

„În data 1 iulie 2025, Apa Nova București a solicitat către Administrația Bazinală Argeș–Vedea asigurarea necesarului de debit pe râul Dâmbovița de 5 m³/s, prin suplimentarea cu 0,5 m³/s. Această intervenție a fost realizată ca urmare a constatării diminuării cantității de apă brută necesară producerii de apă potabilă. Apele Române a răspuns pozitiv solicitării, efectuând manevrele necesare.

Precizăm că debitele necesare de pe râurile Argeș și Dâmbovița sunt stabilite în baza contractului existent între Apele Române și Apa Nova București.

Suplimentarea debitelor apare strict ocazional, în special în sezonul cald, din cauza reducerii debitelor cursurilor de apă și a cererii ridicate de apă potabilă a locuitorilor din București și din comunele limitrofe. În alte situații, astfel de cereri apar ca urmare a unor factori, precum încărcarea cu alge cauzată de temperaturile ridicate sau fenomene specifice sezonului rece.

Apa Nova București declină orice implicare în acțiunile de control realizate de către Apele Române în comuna Lungulețu, responsabilitatea companiei noastre limitându-se strict la monitorizarea calității apei brute destinate potabilizării.

Necesarul de apă brută pentru potabilizare se realizează în baza unui program anual estimat agreat cu Administrația Națională Apele Române. Lunar, la nivelul Ministerului Mediului, au loc întâlniri tehnice dedicate programului de exploatare a principalelor lacuri de acumulare din România. Aceste ședințe reunesc reprezentanți ai unor instituții cheie de gestionare a resursei de apă (Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Energiei, Dispeceratul Energetic Național, Administrația Națională Apele Române și Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea, Agenția Națională de Meteorologie, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice), dar și mari utilizatori (Hidroelectrica, Agenția Națională de Îmbunătățire Funciare, Apa Nova București). Rolul acestor întâlniri este acela de a gestiona integrat și echilibrat debitele din rețelele hidrografice naționale, inclusiv necesarul de apă brută pentru producerea apei potabile a Capitalei și a zonelor limitrofe”, se arată într-un comunicat al Apa Nova.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE