De Diana Meseșan,

În mai anul trecut, Geta, o femeie de 44 de ani cu diagnostic de tulburare depresivă recurentă, a fost internată două săptămâni la Spitalul Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Alex. Obregia” din București. 

Se internase ca să își refacă dosarul pentru pensia de boală. Pentru asta, avea nevoie și de o evaluare psihologică. ”A venit un psiholog, că am cerut un psiholog pentru pensionare. După aia nu m-a mai căutat nimeni. Doar ce venea doctora la vizită.”

Nu era nici prima, nici ultima ei internare. Bolnavă cronic, Geta încearcă să își țină depresia în control cu ajutorul unui tratament medicamentos, pe care nu și-l permite însă în fiecare lună. Ajunge la spitalul de psihiatrie în momentele de criză – ”episod actual sever fără simptome psihotice” în limbaj medical – sau când trebuie să își refacă dosarul de pensie de boală.

De fiecare dată, întâlnirile ei cu un psiholog din cadrul spitalului au fost pur birocratice.

”Numai când e să fac pensia.” În rest, n-a avut parte de consiliere psihologică, psihoterapie, sau orice altă formă de intervenție psihologică. Nici cât timp a fost internată, dar nici după externare. 

Mesajul infirmierei care l-a invitat pe secretarul de stat Raed Arafat să lucreze cu ea a devenit viral. ”Am vrut știe ce facem noi într-un spital și să ne trimită echipament”
Recomandări

Mesajul infirmierei care l-a invitat pe secretarul de stat Raed Arafat să lucreze cu ea a devenit viral. ”Am vrut știe ce facem noi într-un spital și să ne trimită echipament”

 

Un psiholog la 70 de pacienți psihiatrici. În cazurile fericite

În România, secțiile și compartimentele de bolnavi psihici trebuie să aibă un psiholog la 70-90 de paturi, conform Ordinului nr. 1224/2010. Adică, un psiholog ar trebui să se ocupe de minim 70 de pacienți dintr-o secție de psihiatrie. 

Fotografie este ilustrativă / Schutterstock

Spitalul Obregia, de exemplu, are în total 25 de psihologi la un număr de 1.160 paturi. Concret, lucrează câte un psiholog la câte o secție de 70 de pacienți, ceilalți fiind angajați în centrele de sănătate mintală ale spitalului, a explicat pentru Libertatea Andrian Țîbîrnă, managerul spitalului. Dar un psiholog la 70 de paturi, cât prevede norma, e prea puțin, a spus acesta.

Din punctul meu de vedere, ar trebui un psiholog la 20-30 paturi.

Andrian Țîbîrnă, manager al spitalului Obregia

O documentare Libertatea arată însă că mai multe spitale psihiatrice din România nu îndeplinesc nici măcar norma legală. Iar în cazul celor care o îndeplinesc, psihologii sunt de multe ori ocupați cu sarcini mai degrabă administrative, de genul evaluărilor psihologice pentru dosarele de pensii sau indemnizații, și le rămâne prea puțin timp pentru orice formă de intervenție psihologică. 

Cum va funcționa amânarea ratelor: termenul maxim e de nouă luni, nu se percep taxe suplimentare
Recomandări

Cum va funcționa amânarea ratelor: termenul maxim e de nouă luni, nu se percep taxe suplimentare

 

Ca să vedem care e situația la nivel național, am trimis solicitări privind numărul de psihologi către 36 de spitale de psihiatrie. Am aflat că:

2 spitale nu au deloc psiholog:

  • Spitalul de Psihiatrie Murgeni, județul Vaslui
  • Spitalul de Psihiatrie Poroschia, județul Teleorman

14 spitale nu îndeplinesc norma (mai puțin de 1 psiholog la 70-90 de paturi):

  • Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Pădureni Grajduri, județul Iași, 2 psihologi la 240 de paturi
  • Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Sapoca, județul Buzău, 6 psihologi la 830 de paturi
  • Spitalul de Psihiatrie si pentru Măsuri de Siguranță Stei, județul Bihor, 2 psihologi la 275 de paturi
  • Spitalul de Psihiatrie Cronici Dumbrăveni, județul Vrancea, 1 psiholog la 135 de paturi
  • Spitalul de Psihiatrie Drăgoești, județul Vâlcea, 1 psiholog la 125 de paturi
  • Spitalul de Psihiatrie Gătaia, județul Timiș, 4 psihologi la 445 paturi
  • Spitalul de Psihiatrie Nucet, județul Bihor, 1 psiholog la 226 de paturi
  • Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare, județul Dolj, 3 psihologi la 500 de paturi
  • Spitalul de Psihiatrie Sf. Nicolae Roman, județul Neamț, 1 psiholog la 130 paturi
  • Spitalul de Psihiatrie Sf. Pantelimon Brăila, județul Brăila, 4 psihologi la 410 paturi
  • Spitalul de Psihiatrie Tulghes, județul Harghita, 1 psiholog la 328 paturi
  • Spitalul de Psihiatrie Voila, Câmpina, județul Prahova, 6 psihologi (dar unul intră în concediu maternal) la 510 paturi
  • Spitalul de Psihiatrie Zam, județul Hunedoara, 2 psihologi la 350 paturi
  • Spitalul de Boli Psihice Cronice Borsa, județul Cluj, 1 psiholog la 195 de paturi
Primăriile din România spală pe jos cu un biocid nerecomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care omoară bacterii, dar nu virusuri
Recomandări

Primăriile din România spală pe jos cu un biocid nerecomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care omoară bacterii, dar nu virusuri

 

Zero psihologi în unele spitale

Spitalul de Psihiatrie Murgeni, din județul Vaslui, nu are nici un psiholog angajat. 

Spitalul de Psihiatrie Murgeni

”Nu am identificat un psiholog disponibil să facă naveta la Murgeni. Mai ales că salariul va fi (inițial) de debutant, pentru că postul va fi de debutant”, a explicat purtătorul de cuvânt al spitalului, Viorel Sergiu Stratulat.

Acesta a mai spus că spitalul a avut o singură dată un psiholog, ”care a avut o amprentă deosebita asupra mediului, din păcate a fost primul și ultimul specialist cu această specializare din unitate.”

”Postul nu a fost (re)scos la concurs, dar urmează a fi scos până la mijlocul anului 2020”, adaugă purtătorul de cuvânt. 

Spitalul e situat în localitatea Murgeni, care a primit statutul de oraș abia în 2003. Avea puțin peste 7.100 de locuitori în 2011. Cel mai apropiat oraș mai mare e Bârlad, la aproximativ jumătate de oră distanță cu mașina.

Ana-Maria Fulger, fostul psiholog al spitalului din Murgeni, spune că fiind un spital de cronici, cu un rulaj de pacienți mai mic, pe lângă evaluări, era timp și de alte activități: consiliere, ergoterapie terapie prin practicarea unei activități manuale, n.r.], diferite evenimente organizate pentru pacienți.

“Important e ca pacienții să nu se simtă rupți, să fie integrați”, spune psihologul. Acum lucrează la un spital din Bârlad. A vrut să scape de navetă.

“E nevoie de mai mulți psihologi în toate spitalele, nu doar în secțiile de psihiatrie”, consideră aceasta. “Nu doar pentru psihodiagnostic. Oricine poate ajunge în postura de pacient, și atunci ai nevoie de o vorbă bună.” 

Un psiholog la 226 de pacienți

O altă unitate psihiatrică fără psiholog este Spitalul de Psihiatrie Poroschia, cu o capacitate de 185 de paturi. Se află în Poroschia, o comună cu aproximativ 4.100 de locuitori. Cel mai apropiat oraș e Alexandria, la distanță de 10 minute cu mașina.

Situația e similară în cazul spitalelor psihiatrice unde nu e atinsă norma de psihologi. Cele mai multe dintre ele sunt localizate în comune sau orașe mici. 

Spitalul de Psihiatrie Nucet

De exemplu, Spitalul de Psihiatrie Nucet, unde un psiholog e responsabil de 226 de pacienți, este situat în Nucet, un orășel cu 2.165 de locuitori din județul Bihor. Oradea e la distanță de o oră și jumătate cu mașina (93 km). 

Spitale izolate ca în anii ‘20

”Problema de bază e că sistemul de psihiatrie românesc e sistemul de psihiatrie european din anii ‘20”, spune psihiatrul și psihoterapeutul Eugen Hriscu. 

În anii ‘20, nu aveai la dispoziție nici o altă intervenție terapeutică în afară de izolarea pacienților psihiatrici în azile cu sute de paturi.

De exemplu, Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola a fost deschis în 1905 la marginea Iașiului. Doar că între timp orașul s-a dezvoltat, înghițind și spitalul între granițele sale. 

Psihiatria a trecut prin schimbări majore în întreaga lume începând cu mijlocul secolului 20. 

”În anii ‘50, ‘60 încep să apar primele substanțe psihiatrice și atunci prognosticul acestor probleme începe să se îmbunătățească foarte mult. În anii ‘60, ‘70, începe revoluția dezinstituționalizării în Vest,” spune Hriscu.

Eugen Hriscu

Azilele psihiatrice au fost închise treptat, investindu-se, în schimb, în îngrijiri comunitare: intervenții psihologice și sociale, psihoterapie, centre de sănătate mentală. 

În România s-a păstrat, în mare, același sistem de tip azilar. 

“Psihiatria românească, o muscă prinsă în chihlimbar”

“Cum psihologia a fost interzisă în România între ‘77 și ‘89, psihiatria română s-a format în această zonă, complet desprinsă de orice formă de schimbare, ca o muscă prinsă în chihlimbar”, adaugă Hriscu. 

Spitalul a rămas în centrul îngrijirilor de sănătate mentală, iar asta se reflectă și în statistici. 

România e pe locul 5 în UE la ratele de externare pentru pacienții cu tulburări mentale și de comportament, dar pe ultimul loc când vine vorba de procentul persoanelor de peste 15 ani care au consultat un psiholog/psihoterapeut/psihiatru, cu un procent de 0,3%. 

Cu alte cuvinte, nu mergem la psiholog când problemele de sănătate mentală cu care ne confruntăm nu sunt încă foarte grave. Așteptăm până când acestea se acutizează.

“Foarte mulți oameni când ajung în spitalul de psihiatrie, ajung într-un moment de maximă criză a vieții lor. Ajung după o tentativă de suicid, după un episod acut de psihoză, într-o depresie foarte acută. Atunci ai cea mai mare nevoie de terapie, de consiliere. E o stare de maximă confuzie, tulburare și suferință”, spune Hriscu. 

“Să fii tratat ca un obiect, care trebuie să își ia pastila și apoi să stea cuminte în pat, ca și cum ai fi o mobilă, sau o mașină pe care o parchezi undeva și o lași acolo, mi se pare că adaugă la traumă”, explică psihiatrul.

Sedativele prezentate ca vitamine

”Camera arăta ca o mică închisoare”, își amintește Andrada, o tânără în vârstă de 21 de ani, ajunsă într-una dintre camerele de gardă ale Spitalului de Psihiatrie Obregia din București, în august anul trecut, după o tentativă de suicid. Luase 12 pastile de Lorazepam, într-un moment de criză.

În primele două zile nu i s-a explicat ce medicamente i se administrau. Chiar după internare, una dintre asistente i-a spus că sunt vitamine. B-uri. Erau sedative, de fapt. Andrada a luat pastilele, și neștiind ce sunt, și-a aprins o țigară. A adormit în timp ce fuma.

Fotografie este ilustrativă / Schutterstock

Nu i-au explicat nici mai apoi, motiv pentru care, tânăra se prefăcea că le înghite, dar le scuipa ulterior pe geamul de la baie. A început să își ia tratamentul abia duminică seara, la aproape două zile de la internare, când o “asistentă drăguță” i-a spus ce medicație i se dă. 

Luni dimineața a venit la ea un medic rezident, apoi un doctor psihiatru din secție. Le-a povestit pe rând ce i se întâmplase. 

Tentativă de suicid, trimisă la terapie ocupațională

“După ce i-am povestit, țin minte că plângeam, psihiatria mi-a zis, știu că mă minți, minți ca să ieși de aici cât mai repede. Spunea că încercam să pară ca și cum nu aș fi vrut să mă sinucid, și că a fost a cry for help [strigăt de ajutor, n.r.]. Ulterior, cu terapeuta și psihiatria mea am ajuns la concluzia că chiar a fost un cry for help. A fost ceea ce în termeni de specialitate se numește un parasuicid.”

Andrada a cerut să vorbească și cu un psiholog, dar i s-a spus că nu au, și că poate, în schimb, să participe la terapie ocupațională miercurea. 

Sentimentul cel mai puternic pe care l-a trăit în cele patru zile de spitalizare a fost frustrarea. 

“De ce nu îmi spune nimeni ce se întâmplă cu mine? De ce nu pot să vorbesc cu nimeni? De ce nu e apă caldă? Te alienează de tine.” 

“Cu ea mi-era cel mai drag să vorbesc”

Un amic al Andradei, internat la Obregia anul trecut, spune că el a beneficiat de servicii de terapie încă din primele zile. “Am vorbit puțin despre trecutul meu, și despre ce simțeam pe moment.”

“Cu ea [psihologul, n.r.], mi-era cel mai drag să vorbesc”, adaugă acesta.

L-am întrebat pe managerul de la Spitalul Obregia de ce unii pacienți beneficiază de serviciile de consiliere sau terapie ale unui psiholog, iar alții nu. 

“Acestea sunt oferite la indicațiile medicului sau dacă le solicită pacientul. Depinde de patologie”, a explicat acesta. 

A mai spus însă că, la o medie de 50-70 de internări pe zi, psihologii sunt extrem de ocupați cu evaluările psihologice ale pacienților. 

Și Eugen Hriscu a spus că norma actuală exclude “din start posibilitatea ca psihologul respectiv să ofere orice formă de intervenție psihologică pentru că îl inunzi cu evaluări.”

“Care psiholog? Dacă nu îmi zice care psiholog, la cine mă duc?”

La ultima externare din Obregia, în noiembrie 2019, Geta, femeia de 44 de ani din București cu diagnostic de tulburare depresivă recurentă, a primit un bilet de ieșire cu următoarele recomandări de tratament.

  1. Continuă tratamentul conform Rp cu mențiunea că nerespectarea schemei de tratament predispune la recădere. 
  2. Evită consumul de alcool, cafea, substante psihostimulante. 
  3. Este interzisă conducerea autovehiculelor și munca la înălțime pe durata tratamentului medicamentos. 
  4. Dispensarizare psihiatrică teritorială 
  5. Psihoterapie individuala.

-Știi ce e psihoterapie?, am întrebat-o pe Geta.
-Nu știu ce înseamnă, și nu am întrebat-o pe doctoră, drept să îți spun. Dar nici ea nu mi-a zis ce înseamnă”, a răspuns femeia.

-Să mergi la psiholog.
-Care psiholog? Dacă nu îmi zice care psiholog, la cine mă duc?

Citeşte şi:

Klaus Iohannis anunţă că Ludovic Orban şi-a depus mandatul de premier desemnat. Miercuri încep negocierile cu partidele

Corespondență din Milano, de la trimisul special Libertatea, Andreea Archip. Chinatown și-a închis magazinele, dar nu se teme de coronavirus

Criza precedentă: Gigi a fost singurul clarvăzător, restul Ligii 1 s-a prăbușit
GSP.RO

Criza precedentă: Gigi a fost singurul clarvăzător, restul Ligii 1 s-a prăbușit

Horoscop 6 aprilie 2020. Leii pot deveni ușor un exemplu pentru cei din jur
HOROSCOP

Horoscop 6 aprilie 2020. Leii pot deveni ușor un exemplu pentru cei din jur