„Putin nu se va calma până când nu va cuceri Kievul!” Negocierile nu pot pune capăt războiului din Ucraina, conform analizei ISW
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Rusia acuză Ucraina că nu vrea să negocieze și susține că e gata de discuții cu Kievul, dar, în același timp, bombardează zilnic Ucraina. Istitutul pentru Studiul Războiului, un think tank american care realizează zilnic analize despre conflict, a publicat pe 17 noiembrie un text semnat de Frederick W. Kagan, directorul The Critical Threats Project, un proiect al American Enterprise Institute for Public Policy Research.
Negocierile nu pot pune capăt războiului rus împotriva Ucrainei, pot doar să îl întrerupă, crede Kagan: „Reînceperea invaziei ruse, în februarie 2022, după opt ani de „încetare a focului, după primele invazii ruse din 2014, demonstrează că președintele rus Vladimir Putin nu se va calma până când nu va cuceri Kievul”.
Rezistența Ucrainei la invazia din acest an arată că ucrainenii nu se vor preda ușor. Conflictul este de nerezolvat, atât timp cât Putin conduce Kremlinul. Negocierile nu vor schimba această realitate. Ele pot crea doar condițiile din care Putin, sau un succesor putinist, să ia în considerare reluarea atacului asupra independenței Ucrainei.
Kagan analizează apoi în detaliu termenii pe care i-ar putea oferi Ucraina Rusiei în cazul unor negocieri, pericolele de a oferi acești termeni și, mai important, probabilitatea ca Putin să le accepte.
Când Putin a reinvadat Ucraina în februarie, avea deja Crimeea și părți din Donețk și Lugansk și, în mod realist, nimeni nu avea de gând să i le ia. Asta nu a fost suficient pentru el. Și nici nu va fi, în cazul unor negocieri pentru încetarea războiului.
„Imaginați-vă că Putin stă la un capăt al unei mese lungi și anunță cu mândrie poporul rus că, cu prețul a peste 100.000 de ruși morți și răniți și a nouă luni sau mai mult de devastare economică, el a asigurat aproape exact ceea ce a avut înainte. Nu. Putin nu salvează nimic făcând asta. Probabil că ar accepta un astfel de deznodământ doar dacă realitățile militare ale situației o impun, dar nu îl va considera niciodată o ieșire atractivă”, scrie Kagan.
Pentru ca Putin să justifice acceptarea unor negocieri cu rezultate mai mici decât obiectivele sale maximaliste ar trebui să prezinte câștiguri mari, câștiguri măsurate în zeci de mii de kilometri pătrați din eventualul nou teritoriu ucrainean anexat permanent Rusiei. Este departe de a fi clar că ar accepta chiar și asta, desigur, ca bază pentru orice pace durabilă.
Iar Occidentul trebuie să fie sincer cu sine și cu oamenii săi, precum și cu ucrainenii. Prețul pentru „aducerea lui Putin la masă” este foarte probabil să fie ceea ce nu acceptă ucrainenii, să-i promită lui Putin zone uriașe de pământ ucrainean, nu schimbări minore în limbajul diplomatic, ceea ce președintele rus a arătat deja că e insuficient pentru el.
Discuțiile despre oportunitatea ca Ucraina să negocieze dintr-o poziție de forță, în timp ce trupele sale câștigă bătălii, se bazează pe o premisă greșită. Ucraina a eliberat aproape jumătate din teritoriul pe care Rusia l-a confiscat de când a început invazia, în februarie 2022, ceea ce înseamnă că Rusia are încă mai mult de jumătate din teritoriul pe care îl ocupă ilegal.
Poziția Ucrainei de negociere este mai puternică decât era atunci când forțele ruse înaintau spre alte orașe și regiuni critice, dar nu este încă suficient de puternică pentru a fi create condiții bune pentru a negocia.
Susținătorii discuțiilor trebuie să fie clari cu privire la un alt punct-cheie: negocierile în această etapă a conflictului nu vor oferi concesii teritoriale rusești suplimentare. Putin a anunțat anexarea oficială la Rusia a unor zone mari din Ucraina pe care nu le controlează. El ar putea fi de acord cu o încetare a focului, care înseamnă în mod informal că Ucraina poate avea acele regiuni, dar nu va fi de acord cu una care să-i oblige pe ruși să se retragă voluntar de pe pământurile despre care a pretins că fac acum parte din Rusia.
Nu în această etapă a războiului, deoarece sosesc întăriri rusești, iar Occidentul se îndreaptă către o iarnă rece, în care Putin speră că își va diminua voința de a continua să sprijine Ucraina. Acțiunile lui Putin arată că încă nu crede că a pierdut acest război, că îl va pierde sau chiar că nu va putea câștiga mai mult pământ luptând. Forțele ruse se pregătesc chiar acum de o ofensivă nouă în regiunea Donețk. În acele condiții, Putin nu va face o concesie care îi va părea cu totul umilitoare, aceea de a-și retrage anexările anunțate sau de a-și retrage trupele din zonele pe care le controlează în prezent. O încetare a focului acum va îngheța liniile acolo unde se află, în cel mai bun caz.
Autorul analizei vorbește apoi despre implicațiile economice ale invaziei, mai ales că teritoriile ucrainene ocupate acum de Rusia sunt un centrul important pentru Kiev, iar zonele în care rușii sunt în acest moment pot constitui baze de lansare a unor noi atacuri, dincolo de Nipru. Iar dacă negocierile ar duce la renunțarea ucrainenilor la aceste teritorii în favoarea lui Putin, Kagan nu crede că asta l-ar satisface pe președintele rus
„Nici măcar cedarea acestor pământuri nu ar pune capăt războiului. Putin nu a invadat Ucraina pentru a câștiga teritoriu. A invadat-o pentru că respinge ideea unui stat ucrainean independent sau a unei etnii ucrainene. A atacat pentru că refuză să tolereze un guvern de la Kiev care nu se află sub controlul rus de facto.
El a construit aceste idei profund în ideologia sa și nu le va înlătura. Putin nu va înceta niciodată să încerce să recâștige controlul asupra Ucrainei printr-un mijloc sau altul. Nici Ucraina, nici Occidentul nu pot schimba ambițiile lui Putin, așa că trebuie să creeze o realitate în care chiar și Putin să înțeleagă că nu trebuie să-i forțeze prin război și în care nu are capacitatea de a continua lupta chiar dacă și-ar dori”, scrie Kagan.
Analistul american vede o soluție de ieșire din acest impas și de oprire a războiului, o ieșire care n-are legătură cu negocierile: „Occidentul ar trebui să ajute Ucraina să elibereze zonele care sunt vitale din punct de vedere strategic pentru securitatea și bunăstarea sa economică și apoi să construiască armata și economia ucrainene până la un punct care descurajează viitoarele invazii ruse.
Moscova va continua să folosească mijloace, chiar și neinvazive, pentru a submina guvernele prooccidentale ucrainene și a-i constrânge pe ucraineni să-și predea independența Moscovei. Succesul pentru Ucraina și Occident constă în transformarea acestui război fierbinte într-un război rece, în condiții care lasă Ucraina suficient de puternică pentru a supraviețui și, în cele din urmă, să-l câștige.”
Kagand încheie spunând că liniile actuale nu sunt astfel nici apărabile, nici acceptabile. Ucraina trebuie să continue, iar Occidentul trebuie să ajute Kievul să creeze condiții pe teren care să fie durabile pe termen lung.
