Război în Iran, ziua 15: Israelul i-a ucis pe șefii spionajului iranian / Negocierile de pace eșuează. Trump refuză diplomația

Hezbollah afirmă că a atacat soldați israelieni pe dealul al-Khazan din orașul de frontieră al-Adisa și în apropierea Porții Fatima din Kfarkela, în sudul Libanului.

Gruparea a adăugat că a bombardat cu rachete o poziție de artilerie israeliană din așezarea Dishon.
Artileria israeliană a atacat, la rândul său, zona din jurul localității Khiam, în sudul Libanului.

Ministerul Apărării din Arabia Saudită a anunțat că șase rachete balistice lansate către provincia al-Kharj a regatului au fost interceptate și distruse.

„Invocând legea neutralității, Consiliul Federal a respins două cereri formulate în legătură cu războiul din Iran”, se arată în declarația guvernului elvețian, adăugându-se că au fost aprobate un zbor de întreținere și două cereri de survol pentru avioane de transport.

Activitatea rafinăriei Lanaz din orașul Erbil, situat în nordul Irakului, a fost suspendată după ce un atac cu drone a provocat un incendiu la instalație, potrivit unor oficiali provinciali citați de Reuters.

Oficialii din cadrul Ministerului Resurselor Naturale al regiunii kurde semi-autonome din Irak au declarat că activitatea rafinăriei va rămâne suspendată până la stingerea incendiului și evaluarea amplorii pagubelor. Rafinăria a fost lovită de o dronă sâmbătă, au spus oficialii.

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a încercat să risipească speculațiile privind starea de sănătate a noului lider suprem, Mojtaba Khamenei, afirmând că „nu există nicio problemă” și că acesta își va exercita atribuțiile, în ciuda informațiilor oficialilor americani care susțin că acesta ar fi fost rănit.

Deși Teheranul a confirmat anterior existența unor leziuni în urma atacului aerian care i-a ucis tatăl, pe Ali Khamenei, liderul de 56 de ani nu a mai avut nicio apariție publică, în timp ce diplomația iraniană profită de moment pentru a cere statelor vecine expulzarea forțelor americane din regiune și securizarea Strâmtorii Ormuz.

Eforturile diplomatice ale aliaților din Orientul Mijlociu de a opri războiul dintre SUA, Israel și Iran s-au lovit de un refuz categoric atât din partea Washingtonului, cât și a Teheranului, semnalând pregătirea ambelor tabere pentru un conflict de durată, potrivit Times of Israel.

În timp ce administrația Trump a respins negocierile inițiate de mediatori regionali, surse iraniene condiționează orice armistițiu de încetarea imediată a bombardamentelor americano-israeliene, totul pe fondul unei crize energetice globale provocate de blocarea Strâmtorii Ormuz și de explozia prețurilor la petrol.

Însărcinatul cu afaceri al Iranului în Ucraina, Shahriar Amouzegar, a respins sprijinul promis de Kiev aliaţilor din Golf ai Statelor Unite, calificându-l drept „glumă”, în timp ce preşedintele Volodimir Zelenski laudă experienţa forţelor sale în lupta împotriva dronelor.

Pe de altă parte, Oleksandr Iurceak, directorul Asociaţiei ucrainene pentru automatizare industrială, a declarat pentru AFP: „Acum şase luni, am propus acest lucru la Washington, dar la momentul respectiv au refuzat. Astăzi, revin la noi spunând: «OK, daţi-ne tehnologiile voastre anti-Shahed»”.

„Israelul şi-a manifestat interesul de o săptămână, iar Statele din Golf şi Arabia Saudită sunt interesate de posibile contracte cu ucrainenii”, asigură Emmanuel Lowe, ambasador internaţional al clusterului ucrainean de tehnologii cu dublă utilizare.

Televiziunea de stat iraniană a anunțat sâmbătă seara lansarea unei noi salve de rachete asupra Israelului, în cea de-a 15-a zi a războiului declanșat de atacurile israeliano-americane împotriva Republicii Islamice.

Televiziunea iraniană nu a oferit detalii despre aceste lovituri, anunțate după ce agenția de presă Fars a relatat despre un atac cu rachete israeliano-american asupra unei zone industriale din Isfahan, în centrul Iranului, care, potrivit acesteia, a făcut 15 morți, un bilanț pe care AFP nu îl poate confirma.

Teheranul a lansat un avertisment fără precedent, amenințând că va transforma în „mormane de cenușă” orice infrastructură energetică din Orientul Mijlociu care are acționariat american sau colaborează cu SUA, în cazul unor noi atacuri asupra instalațiilor sale.

Mesajul agresiv, transmis prin agenția Fars, este dublat de un avertisment către civilii din Emiratele Arabe Unite de a evita porturile comerciale, armata iraniană susținând că are „dreptul legitim” de a lovi punctele de origine ale rachetelor americane situate în nodurile logistice de lângă Strâmtoarea Ormuz.

Un atac cu două drone a provocat pagube la o bază militară situată în apropierea unui important obiectiv american din Kuweit, rănind ușor trei militari kuweitieni, a anunțat sâmbătă Ministerul Apărării, citat de AFP.

„Trei membri ai forțelor armate au fost răniți ușor” în atacul asupra bazei aeriene Ahmed Al-Jaber, a declarat purtătorul de cuvânt, generalul de brigadă Saud Al-Otaibi, într-un comunicat. Baza se află în apropierea taberei Arifjan, care găzduiește cartierul general avansat al componentei terestre a Centcom, comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu.

Escaladarea conflictului dintre SUA, Israel și Iran a lovit direct inima financiară a Golfului Persic, unde atacuri cu drone de origine necunoscută au vizat centre economice majore din Dubai, inclusiv birourile gigantului american Citigroup, potrivit agenției iraniene Tasnim.

Incidentul a provocat unde de șoc în sistemul financiar global, determinând instituțiile internaționale să își evacueze angajații și să treacă la regimul de lucru de la distanță, în timp ce Citibank a suspendat temporar activitățile cu publicul în Emiratele Arabe Unite din motive de securitate.

Aceste atacuri asupra nodurilor strategice din apropierea Strâmtorii Ormuz subliniază vulnerabilitatea rețelelor bancare americane în fața instabilității regionale crescânde.

Pe măsură ce războiul împotriva Iranului intră în a treia săptămână, avantajul militar de care dispun Statele Unite și Israelul este contracarat în mod asimetric de Iran.Acesta vizează diverse puncte de presiune economică din afara granițelor sale.

În condițiile în care cenzura și propaganda influențează modul de prezentare a știrilor de toate părțile, publicul se vede nevoit să se descurce într-un labirint de informații confuz și adesea înșelător.

Președintele Masoud Pezeshkian a dat asigurări că viața în Iran se desfășoară în parametri normali, în ciuda provocărilor logistice și de comunicare apărute după 15 zile de conflict cu SUA și Israel. Liderul de la Teheran a lăudat eforturile guvernului său de a menține serviciile publice fără întreruperi majore și a transmis un mesaj de reziliență poporului iranian, promițând reconstrucția infrastructurii afectate și depășirea blocajelor, inclusiv a celor care vizează tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz.

Forțele de căutare și salvare acționează acum în mai multe locații din centrul Israelului, după ce au fost semnalate „proiectile căzute”, se precizează. „Conform rapoartelor inițiale, nu există victime”, a declarat un purtător de cuvânt al Serviciilor de Pompieri și Salvare. „Echipele continuă căutările în toate locațiile. Nu au fost semnalate persoane blocate”, a adăugat acesta.

Armata israeliană a emis un avertisment critic pentru civilii din Liban, declarând că orice camion care circulă pe autostrada de coastă — principala arteră de transport a țării — riscă să devină o țintă militară. Purtătorul de cuvânt Avichay Adraee a justificat această măsură susținând, fără a prezenta dovezi imediate, că gruparea Hezbollah utilizează vehicule civile pentru a camufla transporturi de armament și lansări de rachete prin localitățile de la malul mării, o mișcare ce ar putea bloca rutele de evacuare și fluxul de bunuri esențiale.

Ambasada SUA din Bagdad, Irak, a fost lovită astăzi de două drone, a declarat pentru CNN un oficial din domeniul securității, deși amploarea pagubelor sau eventualele victime nu sunt încă cunoscute.

Imaginile video geolocalizate de CNN arătau fum și flăcări ieșind dintr-o clădire situată în apropierea complexului ambasadei.

Fiul ultimului șah al Iranului, Reza Pahlavi, aflat în exil în SUA, și-a intensificat eforturile de a deveni figura centrală a opoziției, anunțând că lucrează deja la selectarea unor specialiști din interiorul și exteriorul țării pentru a forma un așa-numit „Sistem de Tranziție”, potrivit Al Jazeera. Pentru a-și sublinia determinarea, acesta a transmis un mesaj ferm:

„Sistemul de Tranziție, sub conducerea mea, va fi pregătit să preia guvernarea țării imediat ce Republica Islamică va cădea și, în cel mai scurt timp posibil, să stabilească ordinea, securitatea, libertatea și condițiile pentru prosperitatea și înflorirea Iranului.”

În încercarea de a securiza tranzitul comercial prin Strâmtoarea Hormuz, administrația Trump intensifică presiunile internaționale și analizează măsuri fără precedent:

• oferirea unor garanții de asigurare de 20 de miliarde de dolari până la escortarea navelor de către marina militară americană
• o componentă de forță, fiind pregătită desfășurarea a 2.500 de pușcași marini din Japonia pentru misiuni de protecție și control
• amenințarea directă a atacării infrastructurii petroliere iraniene în cazul în care tensiunile escaladează dincolo de avertismentele lansate anterior.

Iată o trecere în revistă a numărului de persoane ucise de când SUA și Israel au atacat Iranul pe 28 februarie:

Iran: 1.444 de morți
Liban: 773 de morți
Israel: 14 morți
Emiratele Arabe Unite: Șase morți
Bahrain: Doi morți
Arabia Saudită: Doi morți
Kuwait: Șase morți
Oman: Trei morți
Forțele americane: 11 morți
Irak: 26 morți

Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, afirmă că războiul cu Teheranul intră într-o „fază decisivă”, lăudând atacurile SUA asupra a ceea ce Washingtonul a numit ținte militare de pe centrul de export de petrol al insulei Kharg din Iran.

„Lupta globală și regională împotriva Iranului, condusă de președintele american Donald Trump și de prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, escaladează și intră în faza decisivă care va continua atât timp cât este necesar”, a declarat Katz în fața superiorilor militari într-o declarație televizată.

Iranul a acordat o trecere în siguranță limitată mai multor nave indiene prin Strâmtoarea Hormuz, a declarat ambasadorul Teheranului în India, Mohammad Fathali, fără a specifica câte nave au fost lăsate să treacă.

Fathali a făcut aceste remarci în timpul unui discurs la postul de radio India Today din New Delhi.

Această mișcare marchează o rară excepție de la restricția mai amplă privind traficul maritim pe calea navigabilă, pe care Iranul a oprit-o în mare parte pe fondul conflictului în curs cu Statele Unite și Israel.

Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a descris atacurile de aseară asupra insulei Kharg din Iran drept un „atac de precizie la scară largă”.

Într-o scurtă declarație pe X, acesta a spus că atacul „a distrus instalații de depozitare a minelor navale, buncăre de depozitare a rachetelor și multe alte situri militare”.

Forțele americane au atacat peste 90 de ținte militare iraniene, a adăugat declarația, „păstrând în același timp infrastructura petrolieră”.

Un oficial iranian a declarat anterior că exporturile de pe insulă sunt „în plină desfășurare”, pe măsură ce activitățile companiilor petroliere continuă.

Un oficial iranian a declarat agențiilor de știri iraniene că exporturile din insula Kharg sunt „în plină desfășurare” și că activitățile companiilor petroliere de pe această zonă continuă fără întrerupere.

Declarația, difuzată de agențiile de știri IRNA și Tasnim, vine după ce SUA a anunțat că a bombardat instalațiile militare de pe insulă, avertizând că instalațiile petroliere critice din zonă ar putea fi următoarele dacă Iranul continuă să blocheze Strâmtoarea Hormuz.

Insula Kharg este locul de export pentru peste 90% din petrolul iranian.

Lumea nu își permite să piardă petrolul rusesc, a declarat Kremlinul sâmbătă, după ce SUA a facilitat accesul la anumite produse petroliere de la Moscova, în timp ce războiul din Iran continuă să perturbe aprovizionarea globală, anunță CNN.

„Situația este clară. Infrastructura energetică internațională nu își permite să piardă volume mari de petrol rusesc”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru agenția media de stat rusă TASS.

„Acest petrol rusesc este necesar, iar acum, când o parte din el începe să intre pe piețele energetice, apare o mai mare stabilitate”, a adăugat el.

Ministerul Petrolului din Irak le-a declarat jurnaliștilor de la Al Jazeera Arabic că lucrează la găsirea de alternative în contextul opririi exporturilor de petrol prin Strâmtoarea Hormuz.

Aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol tranzitează prin această cale navigabilă, care este practic închisă.

Lucrările de întreținere sunt în curs de desfășurare pentru reabilitarea conductei de petrol dintre orașul Kirkuk din Irak și centrul petrolier turcesc Ceyhan, a adăugat ministerul, fără a oferi mai multe detalii despre potențialele sale planuri.

Mass-media iraniană l-a citat pe șeful marinei IRGC, amiralul Alireza Tangsiri, declarând că forțele navale iraniene au lansat „mai multe valuri consecutive” de atacuri împotriva forțelor americane în trei baze militare din regiune.

El le-a enumerat ca fiind al-Dhafra din Abu Dhabi și Sheikh Isa din Bahrain.

Printre ținte, a susținut Tangsiri, s-au numărat sisteme radar Patriot, avioane și rezervoare de combustibil pentru aeronave.

Președintele francez Emmanuel Macron declară că este pregătit să faciliteze discuțiile de la Paris dintre Liban și Israel.

Într-o postare pe X, Macron a declarat că a vorbit vineri cu președintele libanez, prim-ministrul și președintele parlamentului și că aceștia sunt deschiși la „discuții directe cu Israelul”.

Jai échangé hier avec le Président Aoun, le Premier ministre Salam et le Président du Parlement Berri.

Tout doit être fait pour empêcher que le Liban ne sombre dans le chaos.
 
Le Hezbollah doit arrêter immédiatement sa fuite en avant. Israël doit renoncer à une offensive…
— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) March 14, 2026
 

El a cerut Israelului să renunțe la ofensiva sa la scară largă și la atacurile în curs și Hezbollahului să oprească „escaladarea nesăbuită” a conflictului.

„Israelul trebuie să profite de această oportunitate pentru a lansa discuții și un încetare a focului, pentru a găsi o soluție durabilă și pentru a permite autorităților libaneze să își îndeplinească angajamentele în sprijinul suveranității Libanului”, a scris el.

Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) din Iran a informat Emiratele Arabe Unite că „ascunzătorile” SUA sunt „ținte legitime” după ce SUA au atacat insula Kharg din Iran.

„[IRGC] consideră că este dreptul său legitim să-și apere suveranitatea națională și teritoriul prin lovirea și vizarea originii rachetelor inamice americane în porturile maritime, docuri și ascunzătorile soldaților americani adăpostiți în unele orașe din Emiratele Arabe Unite”, se arată într-un comunicat difuzat de agenția de știri semioficială iraniană Tasnim.

Organizația a îndemnat locuitorii și centrele populate din Emiratele Arabe Unite să evacueze porturile, docurile și zonele militare americane pentru a evita să fie afectate.

Conflictul din Orientul Mijlociu continuă să zguduie piețele financiare globale din SUA, prețurile mai mari ale petrolului ridicând îngrijorări cu privire la inflație.

Piețele americane au închis pe teritoriul negativ sub presiunea creșterii prețurilor petrolului.

Indicele bursier de referință S&P 500 a închis în scădere cu peste jumătate de procent, atingând cel mai scăzut nivel de până acum în acest an, în timp ce petrolul brut Brent depășește din nou 100 de dolari pe baril, dublu față de acum o lună. A fost o săptămână volatilă, investitorii reacționând la ultimele mișcări și așteptări din conflictul din Orientul Mijlociu.

Cu cât conflictul continuă mai mult, cu atât impactul asupra economiei generale este mai mare. Există o îngrijorare crescândă pe Wall Street cu privire la potențialul de stagflație, unde inflația rămâne ridicată în timp ce creșterea încetinește.

Datele publicate vineri tind să arate că creșterea economică a încetinit în Statele Unite, determinându-i pe investitori să reducă în scădere așteptările că Rezerva Federală va reduce ratele dobânzilor în acest an și că piețele vor continua să scadă atâta timp cât conflictul persistă.

La aproape o săptămână după numirea sa ca lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, rămâne ascuns.

Iranienii și-au făcut o primă impresie despre cum gândește joi, când o declarație lungă care i-a fost atribuită a fost citită la televiziunea de stat. Ziua următoare a fost atât prima sa vineri ca lider, cât și Ziua Al Quds – ocazii în care liderul suprem al Iranului apare de obicei în public. Dar Mojtaba nu a făcut-o.

Au trecut șase zile de când a fost numit liderul lor suprem, iar poporul iranian încă nu l-a văzut și nici nu i-a auzit vocea.

Absența sa nu a contribuit prea mult la atenuarea admirației celor fideli regimului, dintre care mii au ieșit în stradă pentru a-și jura credință.

Totuși, absența continuă a noului lider al Iranului ridică o întrebare mai profundă: cine conduce cu adevărat țara în timp de război?

Japonia declară că va scoate din stocurile de petrol și va plafona prețurile, deoarece războiul americano-israelian împotriva Iranului amenință aprovizionarea cu energie la nivel global.

Japonia importă aproximativ 95% din țițeiul său din Orientul Mijlociu, ceea ce face ca țara să fie deosebit de vulnerabilă la instabilitatea pe rute de transport maritim cheie, cum ar fi Strâmtoarea Hormuz.

În orașul pescăresc Misaki, la sud de Tokyo, creșterea costurilor combustibililor pune deja presiune asupra pescarilor și a afacerilor cu fructe de mare. Managerii restaurantelor locale și echipajele de pescuit spun că prețurile mai mari la combustibili i-ar putea obliga să majoreze prețurile sau să riște închiderea operațiunilor.

Guvernul japonez avertizează că importurile de petrol ar putea scădea semnificativ dacă perturbările continuă. Oficialii spun că stocurile de urgență ar putea fi livrate rafinăriilor pentru a stabiliza aprovizionarea și a proteja industriile dependente de combustibil.

SUA ar putea pregăti operațiuni pe mai multe insule iraniene. Insula Kharg este una dintre ele; au vizat deja insula Kish, iar a treia ar putea fi insula Abu Musa.

Unul dintre oficiali a menționat că armata iraniană se pregătește pentru scenarii care implică insula Abu Musa, care se află în Strâmtoarea Ormuz, în timp ce insula Kharg se află mai la nord.

Recent, un fost oficial american a sugerat că se ia în considerare din ce în ce mai mult trimiterea de trupe terestre nu numai pe insule, ci și în regiunea Ahvaz din sud-vestul Iranului, unde se extrage majoritatea petrolului și gazelor iraniene.

Un atac israelian a lovit un centru medical dintr-un oraș din sudul Libanului, ucigând cel puțin 12 membri ai personalului medical, a anunțat sâmbătă ministerul sănătății publice din Liban, citat de CNN.

Printre morții din atacul din orașul Borj Qalaouiye s-au numărat medici, paramedici și asistente medicale, a precizat ministerul.

Un lucrător medical a fost rănit în atac, a precizat ministerul, adăugând că operațiunile de salvare sunt în desfășurare pentru căutarea persoanelor dispărute.

Ministerul a declarat că atacul a urmat unui atac anterior asupra paramedicilor din orașul Al-Sawana, tot în sudul Libanului.

CNN a contactat armata israeliană pentru comentarii.

Decesele au survenit după ce ministerul sănătății publice a declarat într-o actualizare de vineri că cel puțin 773 de persoane au fost ucise în Liban de când Israelul a început atacurile asupra țării. Printre morți se numără 103 copii, potrivit ministerului.

Au trecut două săptămâni de când autoritățile iraniene au impus o întrerupere a accesului la internet în toată țara, potrivit grupului de monitorizare NetBlocks.

⚠️ Update: Two full weeks have now passed since #Iran fell into digital darkness amid a regime-imposed internet blackout.

The public remain isolated from the outside world with only a limited domestic intranet after 336 hours while state-approved accounts get whitelisted access. pic.twitter.com/NY0oTuHg3f
— NetBlocks (@netblocks) March 14, 2026
 

Într-o scurtă declarație pe Telegram, armata israeliană declară că forțele sale au identificat luptători Hezbollah în timp ce transportau rachete într-un depozit din zona Majdal, situată în districtul Tyre din sudul Libanului, vineri.

Armata a vizat instalația cu atacuri aeriene câteva minute mai târziu, se arată în declarația de sâmbătă, și „a eliminat” luptătorii.

Nu au fost furnizate mai multe detalii despre numărul de persoane care au fost lovite.

Israelul a vizat mai multe comunități din sudul Libanului timp de luni înainte de escaladarea recentă.

Președintele Donald Trump a fost întrebat din nou când se va termina războiul cu Iranul, iar vineri a spus: „când voi simți eu”. În dezbaterile panelului NewsNight de la CNN mulți analiști au subliniat că Trump folosește „instinctul” ca pe o armă de descurajare. Dacă inamicul nu știe ce criterii raționale folosești, nu poate anticipa următoarea mutare.

Oponenții politici și foști diplomați au criticat fraza, considerând-o periculoasă. Ei argumentează că soarta a mii de soldați și stabilitatea economiei mondiale nu pot depinde de „starea fizică” sau de intuiția de moment a unui singur om, ci de obiective geostrategice clare.

S-a discutat despre modul în care Trump reintroduce conceptul de „LÉtat, cest moi” (Statul sunt eu), unde deciziile de război și pace devin trăiri subiective.

Zaidon Alkinani, lector de științe politice din Orientul Mijlociu la Universitatea Georgetown din Qatar, a declarat pentru Al Jazeera că atacul SUA asupra insulei Kharg din Iran pare să marcheze o trecere de la un conflict militar la un război economic.

„Implicațiile și consecințele economice ale conflictului care a avut loc în ultimele două săptămâni au fost afectate direct de război, iar acum se pare că presiunea economică este exercitată strategic de ambele părți, fiecare încercând în mod deschis să elimine influențele economice ale celeilalte părți în regiune”, a spus el.

Alkinani a adăugat că ambele părți își sporesc în mod deliberat presiunea pentru a împinge cealaltă fie spre calmitate, fie spre intrarea în negocieri.

Robert Pape, profesor de științe politice la Universitatea din Chicago, a declarat că el crede că Trump a ordonat bombardarea insulei Kharg din Iran „din disperare”.

„Este greu să intri în mintea cuiva, cu atât mai puțin în mintea lui Donald Trump. Dar cred că ceea ce încearcă să facă este să recâștige controlul asupra unei situații în care pierde controlul oră de oră, zi de zi”, a declarat Pape pentru Al Jazeera.

„Trump a început cu ceea ce părea a fi o strategie de câteva zile, dar aceasta s-ar putea transforma într-un război ceva mai lung”, a spus Pape.

„El a crezut că va obține o schimbare de regim și că toată conducerea iraniană se va prăbuși ca un castel de cărți, dar mai târziu a spus că este surprins că nu s-au prăbușit.”

Trump și-a dat seama acum că, deși a avut succes tactic, a eșuat strategic și acum caută planuri mai tactice, a adăugat Pape.

„Problema cu planul insulei Kharg sau cu preluarea controlului de către pușcașii marini este că va fi tactic mai scump, deoarece SUA i-ar expune pe acești pușcași marini timp de ore întregi la ceea ce ar putea fi o ploaie de foc asupra lor.

Și, strategic, acest lucru nu pare a fi un succes. Pare a fi opusul. Se pare că va elimina și mai mult petrol de pe piață, ceea ce reduce oferta și crește prețul”, a spus el.

Amir Hatami, comandantul șef al armatei iraniene, a avertizat că uciderea a 104 membri ai echipajului de pe IRIS Dena, una dintre cele mai noi nave de război ale țării, în Oceanul Indian, la întoarcerea dintr-un exercițiu militar, „nu va rămâne fără răspuns”.

„Echipajul distrugătorului Dena a îndeplinit o misiune pașnică și a fost atacat în timp ce se întorceau în Iran”, a declarat el, citat de agenția de știri iraniană IRNA, adăugând că marinarii au fost atacați în ciuda faptului că nu au fost implicați într-o luptă directă.

„Numele Dena și sacrificiul echipajului său vor rămâne un simbol al curajului și dedicării în istoria navală a Iranului”, a spus Hatami. „Armata va apăra granițele maritime ale Iranului și își va consolida puterea navală cu o determinare și mai mare.”

Președintele Donald Trump a declarat că SUA „au distrus complet fiecare țintă militară” de pe insula Kharg, care gestionează aproximativ 90% din exporturile de țiței ale Iranului. El a amenințat că va ataca infrastructura petrolieră a insulei dacă Teheranul va continua să blocheze navele să traverseze Strâmtoarea Ormuz, potrivit CNN.

Amenințarea Iranului: Teheranul a avertizat că va ataca instalațiile petroliere regionale dacă propria infrastructură energetică va fi atacată, a relatat presa de stat. De asemenea, a relatat că nicio infrastructură petrolieră de pe insula Kharg nu a fost avariată.

Armata iraniană declară că infrastructura petrolieră și energetică aparținând firmelor care lucrează cu SUA va fi „imediat distrusă și transformată într-o grămadă de cenușă”, a relatat presa locală.

Anunțul, relatat de agențiile de știri iraniene Fars și Tasnim, a fost „un răspuns la declarațiile” făcute de Donald Trump.

Într-o postare Truth Social, Trump a declarat că forțele americane au „distrus complet” infrastructura militară iraniană de pe insula Kharg din Strâmtoarea Hormuz, o cale navigabilă critică pentru transportul global de petrol.

Anterior, partenerul american al BBC, CBS, a relatat că se așteaptă ca mai mulți pușcași marini și nave de război americane să fie desfășurate în Orientul Mijlociu.

Oficialii au declarat că întăririle vor proveni de la un grup amfibiu pregătit de operațiuni și de la unitatea sa expediționară de pușcași marini, grupul fiind condus de USS Tripoli, o navă de asalt amfibie cu sediul în Japonia.

Grupurile palestiniene spun că, deși confirmă dreptul Iranului de a răspunde la agresiunea americano-israeliană „prin toate mijloacele disponibile, în conformitate cu normele și legile internaționale”, Hamas „face apel la frații noștri din Iran să nu vizeze țările vecine și face apel la toate țările din regiune să coopereze pentru a opri această agresiune și a păstra legăturile de fraternitate dintre ele”.

Corespondentul Al Jazeera Arabic a relatat că s-a văzut fum ridicându-se de la ambasada SUA din Bagdad după un presupus atac, iar sirenele de raid aerian au sunat. Oficialii irakieni spun că heliportul de la ambasada SUA din Bagdad a fost lovit de o rachetă.

Complexul vast al ambasadelor, situat în Zona Verde de securitate a Bagdadului, a fost vizat în mod repetat de rachete și drone lansate de milițiile aliniate cu Iranul.

Nu a existat niciun comentariu imediat din partea ambasadei SUA din Bagdad.

Vineri, ambasada a reînnoit alerta de securitate de nivel 4 pentru Irak, avertizând că Iranul și grupurile de miliții aliniate cu Iranul au efectuat anterior atacuri împotriva cetățenilor, intereselor și infrastructurii americane și „ar putea continua să îi vizeze”.

Wall Street Journal a relatat că cinci avioane de realimentare a Forțelor Aeriene SUA au fost avariate în ultimele zile în timp ce se aflau la sol la o bază aeriană din Arabia Saudită.

Potrivit WSJ, citând oficiali americani anonimi, aeronavele au fost avariate într-un atac iranian. Nu a precizat când a avut loc atacul.

Comandamentul Central al SUA a refuzat să comenteze raportul.

Fars, o agenție de știri semi-oficială, confirmă atacul asupra insulei Kharg, vorbind despre o instalație de apărare a armatei, o bază maritimă, un turn de control al elicopterelor și un portaelicopter.

Acestea se numără printre țintele care au fost atacate pe insula Kharg. Deci există această confirmare de la o sursă foarte apropiată guvernului.

Centrul de comandă al sediului armatei iraniene spune că dacă instalațiile petroliere din insula Kharg sunt atacate, asta înseamnă că Iranul va riposta împotriva oricăror instalații sau instalații petroliere din regiune care sunt legate de americani în vreun fel sau formă.

În ultimele zile au existat atacuri iraniene asupra unora dintre aceste instalații, dar nu în măsura în care ar putea perturba totul sau ar putea distruge industria petrolieră din acele țări.

Am fost câteva atacuri ici și colo în Arabia Saudită și Qatar și așa mai departe.

Așadar, Iranul vorbește despre o ofensivă majoră asupra acelor instalații și a altor instalații din celelalte state din Golf din regiune, ceea ce va fi un scenariu catastrofal pentru regiune și, de asemenea, pentru întreaga industrie internațională de petrol și gaze.

Iranienii păstrează acest lucru, se pare, ca pe o carte de joc.

Au vorbit despre reținere și despre posibilitatea ca această reținere să se încheie dacă instalațiile petroliere iraniene sunt atacate, deoarece americanii sugerează și amenință.

Biroul de presă din Dubai a declarat că resturile au lovit fațada unei clădiri din centrul Dubaiului, după ce un atac aerian a fost interceptat „cu succes”.

Nu s-a produs niciun incendiu și nu au fost raportate victime, iar situația este acum sub control, a declarat biroul de presă.

Biroul nu a specificat dacă atacul a fost cauzat de o rachetă sau de o dronă.

Procurorul din Emiratele Arabe Unite a ordonat arestarea a 10 persoane de naționalități diferite pentru postarea pe rețelele de socializare a unor videoclipuri reale și „false” cu țara atacată.

Conținutul video a inclus EAU desfășurând sisteme de apărare aeriană sau fiind lovite de „proiectile”, precum și videoclipuri generate sau fabricate de inteligență artificială care arată explozii false, incendii și atacuri asupra unor repere importante, potrivit agenției de știri WAM din Emiratele Arabe Unite.

Publicarea videoclipurilor, „fie ele reale, fie fabricate”, creează confuzie și are impact asupra securității publice, oferind în același timp „mass-mediei ostile” materiale care subminează încrederea în guvern, potrivit procurorului.

Inculpații riscă o pedeapsă minimă de un an de închisoare și o amendă de 100.000 de dirhami (27.224 de dolari) „din cauza înșelăciunii deliberate implicate, atacului asupra securității publice, răspândirii terorii în rândul indivizilor și subminării păcii sociale”, a declarat WAM.

O unitate americană de pușcași marini cu sediul în Japonia, precum și alte nave de război, să fie transferate în Orientul Mijlociu, au declarat doi oficiali americani partenerului american al BBC, CBS News.

Se așteaptă ca elemente ale unui grup amfibiu pregătit de intervenție și ale celei de-a 31-a Unități Expediționare a Pușcașilor Marini să fie trimise, spun ei, după ce planul a fost relatat pentru prima dată de Wall Street Journal.

Grupul este de obicei format din 5.000 de pușcași marini și marinari de pe mai multe nave de război, deși există rapoarte diferite în mass-media americană cu privire la dimensiunea contingentului care urmează să fie desfășurat.

Canada declară că va contribui cu 23,6 milioane de barili de petrol la o eliberare de urgență coordonată, organizată de Agenția Internațională pentru Energie (AIE) după perturbările transportului maritim în Strâmtoarea Hormuz, declanșate de războiul israeliano-american împotriva Iranului.

Această mișcare face parte dintr-o acțiune comună a celor 32 de țări membre ale AIE, marcând cea mai mare eliberare strategică de petrol din istoria agenției.

Oficialii canadieni spun că țara, al patrulea cel mai mare producător de petrol din lume, va furniza barilii prin intermediul industriei interne, în coordonare cu autoritățile federale și provinciale.

Aceștia au adăugat că se așteaptă ca exporturile de gaze naturale să crească și în lunile următoare pentru a ajuta la stabilizarea aprovizionării.

Mai multe agenții media israeliene relatează că sirenele la Tel Aviv și în centrul Israelului sună.

Armata israeliană a declarat anterior că a detectat un alt atac cu rachete lansat din Iran.

Ministerul israelian de Externe a mulțumit Emiratelor Arabe Unite pentru „asistența sa neprețuită” în sprijinirea întoarcerii cetățenilor israelieni din țară în mijlocul războiului.

„Prietenia dintre Israel și Emiratele Arabe Unite este puternică, dovedindu-și valoarea atât în ​​timp de pace, cât și în timp de război”, a adăugat ministerul.

Emiratele Arabe Unite – care au legături comerciale și diplomatice puternice cu Israelul – au fost în mod constant vizate de Iran de la izbucnirea războiului, ceea ce a pus presiune pe călătorii.

Prețul barilului de țiței Brent a crescut cu peste 42% de când atacurile americano-israeliene asupra Iranului au aruncat Orientul Mijlociu într-un război, arată datele de piață.

Costul Brentului, referința internațională pentru petrol, a crescut de la 72,48 dolari pe 27 februarie la 103,14 dolari la închiderea bursei de astăzi. Aceasta a marcat, de asemenea, o creștere de 11% pe parcursul săptămânii.

Între timp, țițeiul West Texas Intermediate a crescut vertiginos cu peste 47% de la începutul conflictului, ajungând la 98,71 dolari.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE