Realitatea Plus a furnizat un volum de audiență cu 134% mai mare pentru reclamele comerciale difuzate în 2025 față de anul precedent. Bugetul total alocat în România pentru publicitatea TV
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Într-un an frământat de alegerile prezidențiale și locale, de măsurile de austeritate ale guvernului Bolojan și de numeroase evenimente internaționale, reclamele brandurilor de produse și servicii au încercat să capteze atenția consumatorilor români.
Altfel spus, au căutat „să se bage în față” în mintea telespectatorilor, pentru că televiziunea rămâne în România principalul suport de promovare. Bugetul investit, în 2025, pe televiziuni se ridică la 426 milioane de euro, conform estimărilor studiului Media Fact Book, realizat de agenția Initiative România.
Cum s-au împărțit acești bani între televiziuni? Este imposibil de răspuns, pentru că prețurile negociate de televiziuni cu clienții publicitari sunt secrete. Dar se poate face o analiză pe baza punctelor de audiență pe care televiziunile le-au furnizat pentru reclamele difuzate, pentru a ne face o idee cum s-a împărțit piața în 2025.
Anul trecut, cele 96 de televiziuni cuprinse în monitorizările Kantar Media au livrat clienților publicitari 2,17 milioane de puncte de audiență (Gross Rating Point - GRP), în scădere cu 4,2% față de 2024. Este o scădere minoră, dar are o semnificație care dă semne de neliniște pieței TV: audiențele se erodează încet dar sigur sub presiunea consumului online.
Explicația 1: Punctele de audiență (Gross Rating Point-GRP) obținute de reclamele difuzate de televiziuni sunt cumpărate de clienții publicitari la prețuri (Cost per Point – CPP) care sunt negociate, în prealabil, între cele două părți. Investitorii în publicitate cumpără audiențe și nu timpi de antenă.
Ierarhia primelor trei televiziuni care au livrat cele mai mari volume de audiență pentru reclamele difuzate a rămas neschimbată și în anul abia încheiat.
Pro TV a furnizat un volum de 551.355 GRP’30 pe targetul comercial de populație All 21 – 54 de ani Național, grade ESOMAR ABCD, în scădere cu 9,2% față de anul precedent. Reculul liderului este încă o dovadă că erodarea audienței TV este o realitate.
Explicația 2: Această analiză utilizează targetul comercial de populație All 21 – 54 de ani Național, grade ESOMAR ABCD. Este un target folosit în vânzările de publicitate de majoritatea televiziunilor importante.
Antena 1, a doua stație în top, a suferit o scădere de 8,4% a volumului de audiență, ajungând la 354.970 GRP’30 pe targetul comercial de populație All 21 – 54 de ani Național.
Explicația 3: Un GRP’30 pe targetul All 21 – 54 de ani, grade ESOMAR ABCD Național reprezintă 65.000 de persoane.
Spre deosebire de cei doi rivali ai săi, Kanal D a reușit să-și crească volumul de audiență cu 4,4%, acumulând un volum de 240.174 puncte de audiență.
Cele trei televiziuni comerciale au deținut în 2025 mai mult de jumătate din volumul total de audiență livrată de piața TV din România: 52,7%. Acestea sunt cele mai dorite televiziuni de către investitorii în publicitate (având și prețurile cele mai mari pe punctul de audiență) pentru că programele difuzate asigură reclamelor cea mai mare vizibilitate. Celelalte 93 televiziuni monitorizate „s-au bătut” pe o cotă de 47,3% din „tortul publicității”.
Cea mai mare surpriză, care îți sare în ochi din parcurgerea monitorizării Kantar Media, este reprezentată de creșterea explozivă a volumului de audiență a televiziunii Realitatea Plus pe targetul comercial: 134% față de anul 2024. Evenimentele social-politice, preluate în stilul jurnalistic consacrat de Anca Alexandrescu, au generat audiențe care au fost fructificate de companiile care au investit în publicitatea TV.
Pentru clienții publicitari n-a contat conținut programelor (sub sloganul vulgar „Marș de-aici!”), ci ratingul. Pentru că ratingul contează pentru oamenii de marketing, nu politica editorială. Se poate spune că Realitatea Plus este performera anului 2025, înregistrând o creștere de-a dreptul halucinantă. Pe nișa știrilor TV, Realitatea Plus s-a apropiat de cei doi mari rivali, România TV și Antena 3 CNN.
Ierarhia volumelor de audiență pe această nișă se prezintă astfel:
Antena 3 CNN: 69.460 puncte de audiență, în scădere cu 15% față de 2024;
România TV: 68.037 puncte de audiență, în scădere cu 19% față de 2024;
Realitatea Plus: 64.815 puncte de audiență, în creștete cu 134% față de 2024;
Digi24: 57.149 puncte de audiență, la nivelul anului 2024 (+0,2%).
Se remarcă scăderile importante suferite de Antena 3 CNN și România TV, semn că Realitatea Plus a tăiat din audiența celor două televiziuni.
Segmentul celor 10 televiziuni de știri, monitorizate de Kantar Media, a furnizat clienților publicitari un volum de audiență mai mare cu 4% față de 2024 și reprezintă 12,8% din totalul audienței generate de piața TV în anul 2025.
Cum și-au împărțit „marile puteri” cotele de piață
Grupul Pro TV SRL, format din televiziunile Pro TV, Pro Cinema, Pro Arena, Acasă și Acasă Gold, deține o cotă de piață de 28,8% din audiența consumată de clienții publicitari în 2025.
La rândul său, Intact Media Group, care operează Antena 1, Antena 3 CNN, Happy Chanel, Antena Stars și ZU TV, are o cotă de 24,5%.
Cele două mari grupuri rivale controlează mai mult de jumătate din piața de publicitate TV din România (53,3%).
Al treilea grup TV, Dogan Media International, care deține televiziunile Kanal D și Kanal D2, are un market share de 11,8%. Alte grupuri care joacă pe piața publicității TV au avut următoarele cote: Digi (5,8%), Clever Group (2,6%), Televiziunea Română (1,3%).
NOTĂ EXPLICATIVĂ
Un GRP’30 pe targetul All 21 – 54 ani ABCD Național este echivalentul a 65.000 de persoane.
ESOMAR a elaborat „Scala statutului social (Social grade)”. Scala permite clasificare socio-demografică standard. Cu această variabilă se pot crea sub-eșantioane (pentru diverse piețe) comparabile între ele și, de asemenea, sub-grupurile definite astfel vor fi comparabile de la o țară la alta.
Ce înseamnă categoriile ESOMAR ABCD:
Categoria A: Manageri și profesioniști cu înaltă educație.
Categoria B: Manageri, directori de nivel mediu.
Categoria C:
C1 – Angajați cu înaltă educație ce prestează o muncă non-manuala, patroni de firme mici.
C2 – Angajați ce prestează o muncă non-manuală sau muncitori calificați.
Categoria D: Muncitori ce prestează o muncă manuală și șefi de departamente mai puțin educați.
csaba 10.01.2026, 17:52
Dacă a avut așa mare audiență de ce nu își plătește datoriile la stat, acum nu de mult se spunea că numai în jur de un milion de romani s-au vaccinat antigripal atunci când mor oameni din cauza gripei, și-a pus cineva de ce avem așa de puțini vaccinați, dacă nu știți întrebați realitatea TV și marș mă unde s-a făcut propagandă antibacteriene în stil mare, avem două posturi care trebuiau închise de ceva vreme, dar dac nu se vor lua măsuri ne vom trezi cu suveraniistii naționaliști șovin la putere, va fi mai rău că pe timpul lui Ceaușescu!!!!
Cronos666 10.01.2026, 21:46
Si totusi cand isi platesc datoriile de 48 mil euro la stat.
Fp29 11.01.2026, 17:32
Mă întreb ce se va întâmpla cu afacerile celor care își fac reclama la acel post când vor fi aleși parlamentari cu majoritate AUR și vom ajunge knezat rusesc..
Roko 11.01.2026, 22:01
Televiziunea preferata a celor cu 8 clase, a celor care nu sunt in stare sa inteleaga trecutul, prezentul si directia in care cei de la iRealitatea doresc sa mearga Romania.