Reformă întârziată. Amendamentul cu pensionarea magistraților încă 5 ani, în condițiile actualei legi, riscă să fie respins de Comisia Europeană
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Legea privind pensiile speciale a trecut de votul Parlamentului, dar mai sunt două hopuri până ca banii europeni din PNRR să vină în România: decizia Curții Constituționale a României și acordul Comisiei Europene. Liderii PSD și PNL recunosc că se așteaptă ca legea votată miercuri, 28 iunie, să aibă articole care vor fi declarate neconstituționale. Amendamentul prin care magistrații și cei din sistemul de apărare și ordine publică se pot pensiona, încă o perioadă de cinci ani beneficiind de condițiile asemănătoare cu cele din legile actuale, poate ridica probleme în negocierile cu UE.
Cuprins:
- Etapizarea pensionării, agreată de oficialii europeni, susține ministrul Budăi
- De la tonul triumfalist la rezervele față de CCR și Comisia Europeană
- „De ce ne grăbim?”, l-a întrebat Cîțu pe Ciucă
- Se întâmplă un episod similar cu legea avertizorului de integritate?
- Comisia Europeană ar putea respinge amendamentul
- Guvernul vrea să depună cererea de plată numărul 3 până la 1 septembrie
- Legea pensiilor speciale riscă să pice la CCR
- Amendamentul nu a fost aprobat și agreat cu reprezentanții Comisiei Europene, spun surse din coaliție pentru Libertatea.
- El ar putea fi respins pentru a fi aprobată cererea de plată numărul trei din PNRR, ceea ce ar însemna un nou vot în Parlament asupra proiectului pensiilor speciale.
- La fel s-a întâmplat cu legea avertizorului de integritate, de care a depins cererea de plată numărul doi din PNRR. Legea a fost votată de trei ori, până a fost aprobată de CE.
Reforma pensiilor speciale este vitală pentru cererea de plată numărul 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au declarat surse din coaliție pentru Libertatea.
Dacă legea nu este agreată de Comisie, România ar putea pierde 700 de milioane de euro și ar avea probleme cu tranșa trei, în valoare totală de 3 miliarde de euro.
Guvernul s-a angajat să finalizeze legea pensiilor speciale până în martie 2023, dar mecanismul din PNRR permite îndeplinirea jalonului până la depunerea cererii de plată. Comisia Europeană a solicitat scăderi reale ale pensiilor magistraților și militarilor, dar și o recalculare a pensiilor speciale.
Etapizarea pensionării, agreată de oficialii europeni, susține ministrul Budăi
Ministrul muncii, Marius Budăi, susține că oficialii europeni au fost de acord cu o impozitare cu 15% a pensiilor speciale mai mari de 4.000 de lei, care nu sunt bazate pe contributivitate, dar și cu o etapizare a pensionării în sistem care se întinde până în 2043.
„Domnul Budăi este ministrul salvării pensiilor speciale, iar domnul Dorneanu (n.r. - Valer Dorneanu, fost președinte al CCR) va rămâne cu peste 35.000 de lei pensie specială”, a spus deputatul USR, Cristian Seidler.
Articolul din legea pensiilor de serviciu care vizează perioada de grație de 5 ani este:
- (5) Persoanele prevăzute la alin. (1) care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, îndeplinesc cerințele legale pentru a beneficia de pensie de serviciu conform reglementărilor în vigoare anterior modificărilor și completărilor aduse prin prezenta lege, precum și persoanele care, până la această dată, au o vechime de minimum 25 de ani conform acelorași reglementări, beneficiază de drepturile aferente pensiei de serviciu în condițiile reglementate anterior intrării în vigoare a prezentei legi.
- (6) Prevederile alin. (5) se aplică până la data de 31 decembrie 2028.
Astfel că pensiile speciale bazate doar pe contributivitate vor fi în plată abia peste 20 de ani, preciza pentru Libertatea Adrian Solomon, președintele Comisiei de Muncă din Camera Deputaților.
De la tonul triumfalist la rezervele față de CCR și Comisia Europeană
Dacă măsura adoptării legii reformei pensiilor speciale a fost prezentată pe un ton triumfalist de liderii coaliției, discuțiile informale din PNL și PSD dezvăluie o îngrijorare reală că legea va putea pica la Curtea Constituțională.
„Toate proiectele de lege aflate în procedură la Camera Deputaților, care constituie borne/jaloane în PNRR, au fost adoptate”, precizează, joi, liderul grupului PNL din Cameră într-o postare pe Facebook.
După care adaugă: „Dacă vor fi necesare ajustări, după un eventual control de constituționalitate asupra unora dintre legi, ele se pot realiza rapid în această vară”.
„De ce ne grăbim?”, l-a întrebat Cîțu pe Ciucă
Nicolae Ciucă le-a transmis liderilor PNL, reuniți luni în ședința Biroului Permanent, că era foarte important ca România să depună cererea de plată numărul trei cât mai curând.
„Ca să depuneți cererea de plată numărul 3, legea trebuie să fie în vigoare. Nu se poate depune înainte să se pronunțe CCR. De ce ne grăbim?”, l-a corectat Florin Cîțu, fost premier, în ședința menționată, potrivit unor surse din conducerea partidului.
Se întâmplă un episod similar cu legea avertizorului de integritate?
Liberalii au fost avertizați că se poate repeta situația din cererea de plată numărul doi, când, în Senat, legea avertizorului de integritate a fost votată de trei ori până a fost aprobată de Comisia Europeană.
„Votul din Parlament nu echivalează cu aprobarea Comisiei Europene. La legea avertizorului de integritate, deși ni s-a spus de mai multe ori că este formula corectă, Comisia Europeană a avut obiecții serioase și legea a fost întoarsă până s-a votat forma aprobată. Nu te joci cu Comisia Europeană și nu o păcălești cum vrei tu”, a declarat un membru al conducerii PNL.
România s-a angajat pe lângă jalonul 214, reforma pensiilor speciale, să îndeplinească și jalonul 239 – toate dosarele de pensii recalculate, iar el trebuie realizat până în decembrie 2023.
„Ce va recalcula Budăi după legea asta?”, a întrebat un alt lider din PNL.
În lege se prevede însă că nicio pensie în plată nu va putea fi mai mare decât salariul avut în activitate.
Comisia Europeană ar putea respinge amendamentul
„Tot în PNRR avem un jalon în care ni se cere să avem 85% ocupată schema la DNA și Parchetul General. Dacă nu introduceam acest amendament (n.r. - pensionare pentru magistrați în condițiile legii actuale), încălcam alt jalon. Nu favorizez pe nimeni. Am conservat pe legea din acest moment. Așa vom închide ambele jaloane”, a explicat premierul Ciolacu, după votarea legii privind pensiile speciale.
Adrian Solomon a precizat, pentru ziar, că a fost nevoie de introducerea unor amendamente pentru a nu exista „o hemoragie din sistemul judiciar și militar”. Cu toate acestea, impactul bugetar rămâne unul „secret”.
Amendamentul introdus, potrivit surselor din coaliție, la recomandarea ministrului Cătălin Predoiu, nu a fost negociat și agreat cu reprezentanții Comisiei Europene.
Astfel, el ar putea fi respins pentru a fi aprobată cererea de plată numărul 3, ceea ce ar duce la un nou vot în Parlament asupra proiectului.
Guvernul vrea să depună cererea de plată numărul 3 până la 1 septembrie
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că intenționează să depună cererea de plată numărul 3 până la 1 septembrie 2023. Cu toate acestea, și premierul menționează pericolul reprezentat de un atac la Curtea Constituțională.
„Dacă este nevoie și Curtea găsește anumite elemente de neconstituționalitate, sunt ferm convins - și deja am discutat cu colegii mei - că vom avea o sesiune extraordinară, astfel încât în aceste luni, toate jaloanele din cererea 3 să fie îndeplinite”, a spus Marcel Ciolacu, care a recunoscut că există „o anumită întârziere” pentru depunerea cererii de plată numărul 3 către Comisia Europeană.
Reprezentanții Comisiei Europene vor avea un dialog cu oficialii români între 10 și 14 iulie pentru jaloanele convenite în PNRR.
Legea pensiilor speciale riscă să pice la CCR
Surse din PSD au declarat pentru Libertatea că există „șanse foarte mari” ca legea privind pensiile speciale să pice la Curtea Constituțională.
„Legea privind eliminarea pensiilor speciale va trece de CCR, dar legea privind pensiile speciale avem informații că nu va trece. Magistrații vor ataca la CCR”, au declarat surse din conducerea PSD pentru Libertatea.
Opoziția a anunțat că nu va ataca la CCR legea privind pensiile speciale. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să atace proiectul la Curtea Constituțională.
nasty1 29.06.2023, 21:28
Plecati cu prostiile, PSD si PNL n-o sa faca nicio reforma a pensiilor speciale! Au amanat inceperea reformei dupa 2028, iar PNRR se incheie in 2026. Daca pacalesc Uniunea Europeana si iau acum banii, dupa 2026 renunta la orice reforma si raman si cu banii, si cu pensiile speciale intacte. Oare sunt cei de la UE atat de tampiti si cred minciunile PSD-PNL?
Alamar13 29.06.2023, 22:33
Romania. Intarziata.
Copenhaga1970 30.06.2023, 00:27
Autorul spune că sunt șanse ca legea pensiilor speciale să pice la CCR. Ar fi bine să se întâmple așa. Mă tem însă că legea va trece (chiar dacă pot fi găsite anumite aspecte de neconstituționalitate, fără impact, că trebuie și praf în ochii alegătorului). Autorul spune că România riscă să piardă 700 milioane de euro (poate 3 miliarde în viitor) din PNRR dacă legea nu este agreată de Comisia Europeană. Și? Guvernele din țara asta (clanurile politice, altfel spus) au crescut datoria publică de la 200 miliarde de lei în 2012 la 500 miliarde de lei în 2020 și la peste 700 miliarde de lei în acest an (se pot împrumuta oricând și oricât în numele statului). Crede autorul că aceste clanuri se vor încurca în câteve miliarde de la Comisia Europeană? Lumea politică e plină de scheleți în dulap, care nu vor rămâne acolo fără anumite garanții. Dincolo de o presă liberă, nația asta are nevoie ca de aer de o presă profesionistă.
Mihai771 30.06.2023, 01:18
Sa vina Tepes sa le dea niste pensii lungi si ascutite la viermii astia...
Don_Quijote 30.06.2023, 12:57
E bătălie mare, pe de-o parte cetățenii cu pensii contributive și vârsta de pensionare 65, poate împreună cu comisia europeană, iar de cealaltă parte sunt magistrații și toți privilegiații împreună cu politicienii și servicii. În acest moment nu cred că mai pute rezolva problema asta decât cu o presiune din stradă a cetățenilor!