Legea avertizorilor de integritate, modificată de urgență pentru a debloca a doua tranșă de bani din PNRR. ActiveWatch salută „îndreptarea legii în ce privește raportarea anonimă”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pentru a respecta directivele Comisiei Europene și a putea primi a doua tranșă din PNRR, de 3,2 miliarde de euro, Senatul a votat astăzi modificarea unui alineat din Legea avertizorilor de integritate. Urmează votul final, în Camera Deputaților.
Cuprins:
Luni, 13 martie, liderii coaliției de guvernare au depus un proiect de lege prin care modifică Legea avertizorilor de integritate, adoptată în decembrie anul trecut.
Textul este semnat de premierul Nicolae Ciucă, liderul PSD Marcel Ciolacu, președinta Senatului Alina Gorghiu și liderul deputaților PSD Alfred Simonis.
În noua formă a fost eliminat un singur cuvânt, și anume „temeinice” din sintagma „indicii temeinice referitoare la încălcări ale legii”. Este vorba despre aceeași formulare în privința căreia mai multe ONG-uri au atras atenția anul trecută că limitează posibilitatea rezolvării raportărilor.
„Prin excepție de la prevederile alin. (1), raportarea care nu cuprinde numele, prenumele, datele de contact sau semnătura avertizorului în interes public se examinează și se soluționează în măsura în care conține indicii referitoare la încălcări ale legii”, este amendamentul modificat.
Comisia Europeană a dat dreptate societății civile
Alina Gorghiu a declarat luni că aceasta a fost forma negociată cu Comisia Europeană, care a considerat că termenul „temeinice” invită la subiectivitate în analizarea sesizărilor.
„În opinia Comisiei, sintagma «indicii temeinice» este o măsură de natură a conduce la o examinare subiectivă a raportărilor anonime. În plus, prevederea nu ar asigura, în opinia Comisiei, potențialilor avertizori nivelul adecvat de certitudine juridică și ar putea descuraja raportările. Față de cele reținute, evaluarea Comisiei a fost în sensul că legea națională nu transpune corect Directiva și, pe cale de consecință, Jalonul 430 nu este îndeplinit satisfăcător”, se arată în expunerea de motive a proiectului.
Comisia Europeană a mai solicitat și finalizarea procedurii până la data de 23 martie.
După votul din Senat, proiectul legislativ a fost transmis Camerei Deputaților, care va da votul final.
Părți bune și părți rele la noua lege
Contactată de Libertatea, Liana Ganea, președinta ONG-ului ActiveWatch, a salutat inițiativa legislativă pentru „îndreptarea legii în ce privește raportarea anonimă”.
„Dar nu putem să nu constatăm cu amărăciune că aceeași coaliție PSD-PNL a fost cea care a făcut toate eforturile posibile pentru a distruge legea în Parlament anul trecut. Și a și reușit și a fost nevoie de intervențiile repetate ale Comisiei Europene pentru ca iată, în sfârșit, să îndreptăm acum inclusiv articolul referitor la raportarea anonimă”, a comentat Ganea.
Întrebată dacă legea nouă e mai bună decât cea veche, aceasta a răspuns: „E o întrebare grea. În unele privințe este, în altele – nu. Noua lege transpune Directiva europeană în materie și vine cu limitările directivei. De exemplu, conform vechii legi orice încălcare a legii, eticii profesionale sau a principiilor bunei administrări, eficienței, eficacității, economicității și transparenței intra în sfera de aplicare a legii. Conform noii forme, avertizorii sunt protejați doar atunci când raportează încălcări ale legii”.
Președinta ActiveWatch indică și faptul că în forma anterioară a legii avertizorul era protejat chiar dacă informa direct publicul, prin intermediul presei, în timp ce noua lege este mult mai limitativă și nu încurajează raportarea publică directă, avertizorul riscând să piardă protecția oferită de lege.
„În schimb, legea introduce o serie de măsuri de protecție și sprijin pentru persoana care a raportat în condițiile legii și cu bună-credință, cum ar fi: exonerarea de răspundere pentru încălcarea clauzelor contractuale sau a dispozițiilor legale (cu excepții) în divulgarea de informații, pentru dobândirea sau accesarea de date și informații cunoscute ca urmare a atribuțiilor de serviciu, exonerarea de răspundere în cadrul procedurilor judiciare referitoare la încălcarea dreptului la imagine, dreptului de autor, secretului profesional, protecției datelor cu caracter personal, secretelor comerciale (cu excepții)”, a mai explicat Liana Ganea.
Pe de altă parte, juristul Radu Nicolae, expert anticorupție și președintele Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă, atrage atenția asupra unui aspect: „Au eliminat cuvântul «temeinice», dar au lasat «indicii» în condițiile în care nu există în directivă cuvântul «indicii», ci doar «informații» cu privire la încălcări ale legii. În forma inițială a Ministerului Justiție apărea «suficiente informații». Comisia Juridică de la Senat sau Camera Deputaților are timp suficient să revină la forma inițială a Ministerului Justiției, cea în litera Directivei”.
Iohannis a întors legea în Parlament la presiunea societății civile
Actuala Lege a avertizorilor de integritate a fost adoptată de către Camera Deputaților pe 13 decembrie și publicată în Monitorul Oficial pe 19 decembrie. Proiectul de lege s-a aflat pentru a doua oară în Parlament, după ce în vara lui 2022 președintele Klaus Iohannis a trimis-o înapoi, pentru reexaminare, la presiunea societății civile.
În prima formă, coaliția PSD-PNL, prin președinta Comisiei Juridice din Camera Deputaților, Laura Vicol, a propus mai multe amendamente menite să descurajeze avertizorii de integritate să mai semnaleze acte de corupție, potrivit ONG-urilor.
Printre cele mai controversate articole, semnalate de mai mulți experți și de societatea civilă, erau eliminarea raportării anonime și condiția de a divulga public informații doar după ce au fost raportate intern și extern și după ce au trecut trei luni.
