Se reiau lucrările de construcție la șapte hidrocentrale, dar fără acord de mediu. Bogdan Ivan: „România face un pas important spre independenţa energetică”

Această lege permite reluarea lucrărilor la șapte hidrocentrale strategice, care vor adăuga 214 MW de energie în sistemul național, însă totul se va face fără acord de mediu.

Hidrocentralele vizate și capacitățile lor

Potrivit ministrul Ivan, hidrocentralele vizate și capacitățile lor includ:

• Răstolița (35,3 MW)

• Bumbești-Livezeni (65,2 MW)

• Surduc-Siriu (Nehoiașu) (55 MW)

• Pașcani (Siret) (9,4 MW)

• Cerna-Belareca (14,7 MW)

• Cornetu-Avrig / Căineni (26,5 MW)

• Cerna Motru-Tismana II (Baraj Vaja) (8 MW)

Beneficiile anticipate ale celor 7 hidrocentrale

„Energie sigură și curată produsă în România, locuri de muncă și stabilitate energetică pe termen lung”, spune Ivan, care consideră că acesta este doar începutul unui proces mai amplu de consolidare a sectorului energetic românesc.

Ministrul energiei subliniază importanța acestei legi pentru viitorul energetic al României, marcând un pas semnificativ către independența și securitatea energetică a țării.

„România face un pas important spre independența sa energetică”, completează Bogdan Ivan.

Lege adoptată: lucrările hidroenergetice începute înainte de 2007 vor continua fără aviz de mediu

Parlamentul a adoptat miercuri o lege care permite finalizarea obiectivelor hidroenergetice fără acord de mediu, în cazul proiectelor începute înainte de 2007, a declarat liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, potrivit agenției de presă Agerpres.

„S-au votat astăzi (miercuri – n.r.) două legi, una cu privire la modificarea regimului ariilor protejate, care stabilește foarte clar că toate obiectivele, amenajările hidroenergetice, a căror construcție a început înainte de anul 2007, adică atunci când s-au stabilit acele perimetre ale ariilor protejate, să fie scoase din aceste zone și acele obiective să-și continue construcția fără aceste acorduri de mediu”, a explicat Zamfir.

Legea are implicații semnificative pentru sectorul energetic românesc. Proiectele hidroenergetice afectate sunt considerate de importanță națională. Acestea au fost desemnate ca proiecte de siguranță națională prin decizii ale CSAT.

Impactul asupra mediului și critici aduse Ministerului Mediului

Decizia legislativă ridică întrebări despre impactul asupra mediului. Eliminarea necesității acordurilor de mediu pentru proiectele vechi ar putea accelera finalizarea acestora.

Zamfir a criticat dur Ministerul Mediului, acuzând „reaua credință” în gestionarea situației. El a menționat că ministrul nu a respectat solicitarea prim-ministrului de a emite o ordonanță de urgență în acest sens.

„Ministrul mediului a probat toată reaua credință de care este capabilă și, săptămâna trecută, s-a dus într-o zonă a unei hidrocentrale care urma să fie avizată și le-a spus oamenilor că nu este nevoie de hidrocentrale pentru că rămân fără apă”, a continuat Zamfir, referindu-se la Diana Buzoianu.

Această lege marchează o schimbare semnificativă în politica energetică și de mediu a României.

Hidrocentralele devin proiecte de siguranță națională

În luna mai, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a decis că finalizarea hidrocentralelor începute și blocate devine o prioritate de siguranță națională.

După ce acestea vor intra în funcțiune, vor aduce o creștere de 10% a puterii puteri instalate în hidrocentralele din România.

Este vorba despre hidrocentrale a căror construcție a început în vremea regimului Ceaușescu, dar care nu au fost finalizate.

Inițiativa se bazează pe prevederile Tratatului UE care recunoaște securitatea națională ca prerogativă a statelor membre. Acest aspect oferă României dreptul și responsabilitatea de a-și asigura propria securitate energetică.

Date recente au arătat că România a crescut importul de electricitate din Rusia în acest an cu 57% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Bogdan Ivan: La finalul lui 2027, vom fi mult mai independenţi energetic

România se află în fruntea producției de gaze naturale din Europa, iar de la finalul anului 2027, vom fi mult mai puternici energetic, mult mai independenţi energetic, a afirmat ministrul energiei, Bogdan Ivan, sâmbătă, potrivit agenției de presă News.ro.

Cifrele au arătat că România a crescut importul de electricitate din Rusia în acest an cu 57% față de aceeași perioadă a anului trecut.

„În momentul de faţă suntem pregătiţi pentru iarnă, am organizat deja trei întâlniri cu Comandamentul pentru iarnă. România are depozitele umplute în materie de gaz în proporţie de 95,5%. Suntem mult peste media Uniunii Europene, care are undeva la 82-83% umplute depozite”, a spus Ivan.

Exploatarea zăcământului Neptun Deep, programată să înceapă la finalul anului 2027, va consolida și mai mult poziția României în sectorul energetic. Ministrul spune că acest proiect va crește semnificativ independența energetică a țării.

Ministrul confirmă că, la finalul anului 2027, vom fi mult mai puternici energetic, mult mai independenţi energetic.

În plus, Ivan are o viziune ambițioasă pentru dezvoltarea sectorului energetic românesc. „E o ţintă foarte clară, realistă (…) până în 2032, vreau să instalăm capacităţi de producţie plus capacităţi de stocare de 12.000 de megawaţi în total la nivel naţional”, a afirmat Ivan.

Aceste investiții ar putea acoperi nu doar consumul actual, ci și să susțină o dezvoltare industrială semnificativă, oferind energie la prețuri competitive.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro