România a luat cu 57% mai multă energie din Rusia față de anul trecut. Reacția ministrului Energiei, Bogdan Ivan
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Țările europene, inclusiv Franța, se numără printre cei mai fermi susținători ai Ucrainei în lupta sa împotriva Rusiei. Totuși, mai multe dintre ele și-au intensificat importurile de energie din Rusia, inclusiv România, aducând miliarde de euro economiei Moscovei în timpul războiului, scrie Reuters.
Cuprins:
- Olanda, importuri de energie din Rusia cu 72% mai mult
- Donald Trump i-a criticat dur pe liderii europeni
- UE vrea să accelereze interdicția GNL rusesc cu un an
- România, printre țările care au crescut importul de energie din Rusia
- Companiile energetice se țin de contractele pe termen lung
- Bogdan Ivan: La finalul lui 2027, vom fi mult mai independenţi energetic
Ajunsă deja în al patrulea an al războiului Rusiei împotriva Ucrainei, Uniunea Europeană se află într-o poziție precară, finanțând ambele părți ale conflictului. Pe de o parte, trimite ajutoare militare și umanitare masive către Kiev, iar pe de altă parte face plăți comerciale către Moscova pentru petrol și gaze.
Olanda, importuri de energie din Rusia cu 72% mai mult
Blocul comunitar și-a redus dependența de furnizorul dominant Rusia cu aproximativ 90% din 2022. Cu toate acestea, a importat energie rusească în valoare de peste 11 miliarde de euro în primele opt luni ale acestui an, potrivit unei analize Reuters bazate pe datele Centrului pentru Cercetare în Energie și Aer Curat (CREA), o organizație independentă din Helsinki.
Șapte dintre cele 27 de state membre ale UE și-au crescut valoarea importurilor față de anul trecut, inclusiv cinci care sprijină activ Ucraina.
Franța, de exemplu, a înregistrat o creștere de 40% a achizițiilor de energie rusească, ajungând la 2,2 miliarde de euro, în timp ce importurile Olandei au crescut cu 72%, până la 498 de milioane de euro.
Deși porturile de GNL (gaz natural lichefiat) din țări precum Franța și Spania servesc drept puncte de intrare pentru gazul rusesc în Europa, acest gaz nu este de obicei consumat local, ci este redirecționat către alți cumpărători din cadrul Uniunii.
Vaibhav Raghunandan, specialist în relațiile UE-Rusia la CREA, a descris creșterea fluxurilor energetice drept „o formă de autosabotaj” din partea unor țări, având în vedere că vânzările de energie sunt principala sursă de venit a Rusiei în timp ce poartă război împotriva Ucrainei, sprijinită de Europa.
„Kremlinul primește, la propriu, finanțare pentru a-și continua desfășurarea forțelor armate în Ucraina”, a spus el.
În 2024, UE a plătit Rusiei 23 de miliarde de euro pentru energie, mai mult decât ajutorul militar oferit Ucrainei.
Donald Trump i-a criticat dur pe liderii europeni
Plățile energetice ale UE către Moscova au reintrat în atenția publică după ce președintele SUA, Donald Trump, a criticat liderii europeni în discursul său de la Adunarea Generală a ONU luna trecută, cerându-le să înceteze imediat astfel de achiziții.
„Europa trebuie să se mobilizeze. Nu pot continua așa. Cumpără petrol și gaze din Rusia în timp ce se luptă cu Rusia. Este jenant pentru ei și a fost foarte jenant pentru mine când am aflat asta”, a spus Trump.
Ministerul Energiei din Franța a declarat că valoarea importurilor franceze de energie din Rusia a crescut anul acesta, deoarece țara a aprovizionat clienți din alte state, fără a le nominaliza. Datele din piața gazelor indică faptul că o parte din gazul rusesc importat de Franța este redirecționat către Germania, potrivit analiștilor de la Kpler.
Guvernul olandez a precizat că, deși susține planurile UE de eliminare treptată a energiei rusești, nu poate să blocheze contractele existente între companiile energetice europene și furnizorii ruși până când aceste măsuri nu devin lege la nivelul Uniunii.
UE vrea să accelereze interdicția GNL rusesc cu un an
UE, care a interzis deja majoritatea importurilor de petrol și combustibili rusești, a anunțat intenția de a accelera interdicția asupra GNL-ului rusesc până în 2027, față de termenul anterior din 2028.
GNL reprezintă acum cea mai mare parte a importurilor energetice rusești ale Uniunii, însumând aproape jumătate din valoarea totală a achizițiilor.
Comisia Europeană a refuzat să comenteze datele pentru 2025. Comisarul pentru energie a declarat luna trecută că eliminarea treptată a combustibililor fosili ruși este concepută pentru a evita creșteri bruște de preț sau penurii de aprovizionare.
Noile propuneri, care prevăd interzicerea completă a petrolului și gazelor rusești până în 2028, înseamnă că banii europeni ar putea continua să alimenteze efortul de război al Kremlinului încă un an sau mai mult.
Trump susține că petrolul și gazele americane ar putea înlocui livrările pierdute din Rusia, iar mulți analiști consideră acest lucru posibil, deși ar spori dependența Europei de SUA într-o perioadă în care Washingtonul folosește tarifele vamale ca instrument politic.
„UE a fost de acord să cumpere mai multă energie din SUA pentru a răspunde cererilor insistente ale Washingtonului de a opri importurile rusești”, a explicat Anne-Sophie Corbeau, cercetător la Centrul pentru Politica Globală în Energie al Universității Columbia.
„Totuși, este o iluzie să credem că GNL-ul american ar putea înlocui complet GNL-ul rusesc. Acesta este controlat de companii private, care nu primesc ordine de la Casa Albă sau Comisia Europeană - ele își optimizează propriile portofolii”, a explicat ea.
România, printre țările care au crescut importul de energie din Rusia
Uniunea Europeană a parcurs un drum lung din 2021 încoace. În acel an, înainte de a începe războiul Rusia-Ucraina, blocul a importat energie rusească în valoare de peste 133 de miliarde de euro, potrivit datelor CREA.
În perioada ianuarie-august a acestui an, factura UE a fost de 11,4 miliarde de euro, adică o fracțiune din nivelul pre război și o scădere de 21% față de aceeași perioadă din 2024.
Ungaria și Slovacia - care mențin legături strânse cu Kremlinul și refuză să renunțe la gazul rusesc - rămân importatori majori, însumând împreună 5 miliarde de euro din total.
Acestea nu ar fi afectate de sancțiunile planificate privind GNL-ul, care necesită unanimitate între statele membre, deoarece ar putea continua să primească gaz rusesc prin conducte până în 2028.
Potrivit datelor, Ungaria se numără printre cele șapte țări care și-au crescut importurile de energie rusească anul acesta, cu 11%.
Alături de Franța și Olanda, alte patru țări pro-Ucraina au înregistrat creșteri: Belgia (+3%), Croația (+55%), România (+57%) și Portugalia (+167%). Cifrele se referă la perioada ianuarie-august 2025 față de perioada similară din 2024.
Ministerul belgian al Energiei a explicat că această creștere s-a datorat noilor sancțiuni UE, intrate în vigoare în martie, care interzic „transbordarea” (reexportul) GNL-ului rusesc în afara blocului - ceea ce a făcut ca transporturile să fie descărcate în Belgia, un important hub global, în loc să fie transferate de la o navă la alta.
Ministerul portughez al Energiei a precizat că țara a importat cantități modeste de gaz rusesc și că fluxurile totale pe parcursul anului vor fi mai mici decât în 2024. Guvernele Croației și României nu au răspuns solicitărilor de comentarii.
Conform CREA, importurile totale de energie rusească ale UE din 2022 încoace au fost peste 213 miliarde de euro - o sumă care o depășește considerabil pe cea cheltuită de bloc pentru ajutorarea Ucrainei, de 167 de miliarde de euro (financiar, militar și umanitar), potrivit Institutului Kiel din Germania.
Companiile energetice se țin de contractele pe termen lung
Compania TotalEnergies (Franța) este unul dintre cei mai mari importatori de GNL rusesc în Europa, alături de Shell (Marea Britanie), Naturgy (Spania), SEFE (Germania) și casa de comerț Gunvor (Elveția) - toate implicate în contracte pe termen lung care se întind până în anii 2030-2040.
TotalEnergies a declarat că menține livrările de la uzina Yamal din Rusia în baza contractelor care nu pot fi suspendate fără sancțiuni oficiale ale UE.
Compania va continua aprovizionarea atât timp cât guvernele europene consideră gazul rusesc necesar pentru securitatea energetică. Shell, Naturgy și Gunvor au refuzat să comenteze.
Ronald Pinto, analist principal la Kpler, a explicat că firmele evită să riște amenzi pentru încălcarea contractelor fără un temei legal solid, cum ar fi o interdicție oficială a UE.
„În cele din urmă, cumpărătorii acestui GNL sunt actorii de piață, nu țările. Și, în mare parte, ei respectă contractele lor pe termen lung”, a spus el.
Pinto a adăugat că studiile privind fluxurile de gaz sugerează că importurile franceze de GNL rusesc sunt adesea trimise prin conducte spre Belgia, apoi spre Germania, unde există o cerere industrială mare.
Totuși, el a avertizat că este „imposibil să fie urmărit exact traseul moleculelor de gaz în rețeaua europeană”.
Un purtător de cuvânt al SEFE, care operează 10% din rețeaua de transport al gazului din Germania, a confirmat că firma importă gaz rusesc prin Franța și Belgia.
Ministerul german al Economiei a declarat că sprijină eforturile UE de eliminare treptată a combustibililor fosili rusești, dar că SEFE este legată de un contract de lungă durată pentru achiziționarea de GNL de la uzina Yamal, fără opțiune de reziliere.
„În baza clauzei take-or-pay, SEFE ar trebui să plătească pentru volumele convenite chiar dacă nu le-ar primi efectiv. Neacceptarea ar permite uzinei Yamal să revândă acele cantități, ceea ce ar aduce un dublu beneficiu economiei rusești”, a explicat purtătorul de cuvânt al ministerului.
Bogdan Ivan: La finalul lui 2027, vom fi mult mai independenţi energetic
România se află în fruntea producției de gaze naturale din Europa, iar de la finalul anului 2027, vom fi mult mai puternici energetic, mult mai independenţi energetic, a afirmat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, sâmbătă, potrivit agenției de presă News.ro.
Tot astăzi, cifrele au arătat că România a crescut importul de electricitate din Rusia în acest an cu 57% față de aceeași perioadă a anului trecut.
„În momentul de faţă suntem pregătiţi pentru iarnă, am organizat deja trei întâlniri cu Comandamentul pentru iarnă. România are depozitele umplute în materie de gaz în proporţie de 95,5%. Suntem mult peste media Uniunii Europene, care are undeva la 82-83% umplute depozite”, a spus Ivan.
Exploatarea zăcământului Neptun Deep, programată să înceapă la finalul anului 2027, va consolida și mai mult poziția României în sectorul energetic. Ministrul spune că acest proiect va crește semnificativ independența energetică a țării.
Ministrul confirmă că, la finalul anului 2027, vom fi mult mai puternici energetic, mult mai independenţi energetic.
În plus, Ivan are o viziune ambițioasă pentru dezvoltarea sectorului energetic românesc. „E o ţintă foarte clară, realistă (…) până în 2032, vreau să instalăm capacităţi de producţie plus capacităţi de stocare de 12.000 de megawaţi în total la nivel naţional”, a afirmat Ivan.
Aceste investiții ar putea acoperi nu doar consumul actual, ci și să susțină o dezvoltare industrială semnificativă, oferind energie la prețuri competitive.
Bogdan Ivan a subliniat importanța reducerii dependenței energetice față de Rusia, în contextul în care aceasta a folosit gazul ca instrument de presiune politică.
„Rusia a folosit foarte mult gazul, în special, care produce energie şi inclusiv pentru Moldova, ca şi monedă de şantaj, nu doar pentru ei, ci pentru întreaga Uniune Europeană şi pentru toţi partenerii încă din începutul războiului. Ceea ce vrem noi să facem este să reducem dependenţa faţă de ei. Şi Moldova a fost prinsă la mijloc în acel joc şi principalul obiectiv e să ai energie, după asta, să ai şi un preţ cât mai bun la energie”, a conchis Bogdan Ivan.
