Reorganizarea administrativ-teritorială a României: piedicile multiple ale unui proiect aflat sub zodia eșecului | Analiză

Noul cabinet Ciolacu pune din nou pe agenda publică subiectul, însă, pentru a-l duce la capăt, coaliția de guvernare trebuie să treacă de numeroase piedici.

Proiect inițiat de PSD fără consultarea colegilor de guvernare

Fără a fi consultat în prealabil și partenerii de guvernare, PSD a lansat luni tema privind reorganizarea administrativ-teritorială, un proiect la care va lucra mai întâi o comisie a partidului, unde vor fi cooptați reprezentanți ai structurilor asociative (Asociația Municipiilor din România – AMR, Asociația Orașelor din România – AOR sau Asociația Comunelor din România – ACR), dar și șefi ai comisiilor de administrație din Parlament.

Un paradox e că PSD susține că vrea pregătească schița proiectului, deși demersul ar trebui să fie unul larg, transpartinic, cel puțin la nivel de coaliție (unde mai există PNL și UDMR), dacă nu chiar să fie implicate și alte forțe parlamentare, pentru că și ele au primari (cum sunt AUR sau USR).

Mai sunt și alte paradoxuri. Comisia de administrație din Camera Deputaților este condusă de Florin Roman (unul din experții liberali pe zona de administrație, fiind și vicepreședintele PNL responsabil de domeniu), în timp ce, la Senat, șef de comisie e Csaszar Karoly de la UDMR. La șefia Asociației Orașelor a ajuns un liberal, Vlad Oprea (primar Sinaia), în timp ce la Asociația Municipiilor a ajuns Lia Olguța Vasilescu (primar al Craiovei). Deci ar fi o comisie de partid cu oameni care vin din coaliție, însă paternitatea e asumată PSD.

Potrivit informațiilor Libertatea, atât PNL, cât și UDMR vor desemna oameni care să dialogheze cu PSD pe aceasta temă, pentru ca proiectul să fie tratat serios, nu la nivel de promisiune, în condițiile în care aproape fiecare guvernare din ultimii zece ani a fugit de subiect.

Primul eșec al reorganizării administrativ-teritoriale

În ultimele două decenii au fost mai multe discuții pe tema reorganizării administrativ-teritoriale, în condițiile în care împărțirea de acum a României este după o lege din 1968 (Lege privind organizarea teritorială a teritoriului Republicii Socialiste România, amendată după Revoluția din 1989).

Prima încercare din trecutul recent de reorganizare administrativ-teritorială a avut loc spre finalul guvernării Boc, în 2011-2012, cu toate că ideea era mai veche, din 2003, din perioada epocii Năstase, după cum declara actualul primar al municipiului Cluj-Napoca. La acea vreme, Puterea intenționa să diminueze numărul de unități administrativ-teritoriale.

PDL dorea ca România să aibă doar opt județe (practic era o structură asemănătoare regiunilor de dezvoltare), în timp ce UDMR ar fi dorit 16 regiuni de dezvoltare, dintre care una îngloba județele Covasna, Harghita și Mureș.

Imediat au început tensiunile la nivelul PDL, în condițiile în care lideri politici la acea vreme erau personaje precum Florin Popescu (șeful CJ Dâmbovița) și Sorin Frunzăverde (prim-vicepreședinte al formațiunii, cel care controla politic Caraș-Severin).

La rândul lor, cei din Uniunea Social Liberală au inflamat spiritele, Victor Ponta, unul din copreședinții Uniunii, cerând șefilor de consilii județene să solicite referendumuri locale pe această temă. Până la urmă, tărăgănarea discuțiilor și trimiterea acasă a Guvernului Boc a blocat pentru o perioadă subiectul.

Comisia condusă până la autodisoluție de Crin Antonescu

O a doua încercare a avut loc în momentul în care roțile au fost pornite la nivel parlamentar, cu o comisie condusă de Crin Antonescu. Una dintre prevederi era introducerea sintagmei de regiune, urmând să aibă loc o redesenare a UAT-urilor. Se întâmpla în iunie 2013. După un an și jumătate, când deja nu mai exista Uniunea Social-Liberală, Antonescu se retrăgea de la șefia Comisiei pentru revizuirea Constituției, în condițiile în care oricum tot demersul era oprit.

Apoi, subiectul nu a mai figurat pe agenda de puncte presante ale următoarelor guverne, în condițiile în care tema e sensibilă, iar spiritele se inflamează inclusiv la tradiționalele proiecte ale unor deputați UDMR care cer autonomie teritorială sau culturală.

Una dintre marile piedici în calea reformei administrative este legată de referendumurile în cascadă. Aceasta e menționată și în documente oficiale, cum este avizul de la Consiliul Legislativ, dar și punctul de vedere de la Guvern, referitor la un proiect privind reorganizarea administrativ-teritorială, depus de ex-deputatul Tudor Benga, în fosta legislatură și respins de Camera Deputaților și de Senat.

Problema referendumurilor în cascadă

Potrivit Consiliului Legislativ, orice încercare de modificare a unor limite ale UAT-urilor poate avea loc doar prin lege și „după consultarea obligatorie a cetățenilor din unitățile administrativ-teritoriale respective prin referendum local“, prevedere existentă în Codul Administrativ.

Așadar, un pas ar trebui să fie și amendarea Codului Administrativ, pentru a nu se ajunge la 3.228 de referendumuri locale. Prevederea referitoare la referendum era și în vechea lege a administrației locale. În iunie 2011, în timpul dezbaterilor parlamentare, un deputat PNL – Mirel Taloș (între timp trecut pe la șefia ICR) – chiar acest aspect îl reproșa puterii de la acea vreme, adică PDL-UDMR-UNPR.

Dincolo de latura legislativă, partidele se vor confrunta cu o altă mare problemă. Iar aceasta e modul de împărțire a puterii. Niciun baron local nu va vrea să cedeze din putere. De asemenea, nici edilii nu se vor lăsa ușor îndepărtați de la putere.

Piedica sutelor de primari puternici rămași fără influență

Forța tradițională a PSD, dar și a PNL, stă în armata de partid. O reorganizare ar însemna că sute, poate chiar peste o mie de primari ar dispărea din funcție, în timp ce numărul consilierilor locali ar fi redus cu miile. De asemenea, ar dispărea mii de viceprimari, în funcție de modul cum este gândită reorganizarea.

Partidele vor trebui să gândească și modul cum să păstreze echilibrul, mai ales în județe unde structura etnică e diversificată și există atât comune cu etnici preponderent români, cât și comune cu o majoritate etnică maghiară.

De aceea, surse liberale susțin că vor fi făcute niște studii pentru a avea pe masă toate datele, când se va discuta, dacă într-adevăr subiectul va fi unul serios, și nu o perdea de fum.

Inclusiv aparatul de specialitate al Guvernului, în punctul de vedere trimis la proiectul de lege al lui Benga, sublinia asemenea aspecte: „Considerăm că reorganizarea județelor trebuie să fie precedată de studii și analize detaliate care să evalueze impactul acesteia asupra domeniilor dezvoltării teritoriale și care să aibă în vedere principiul identității regionale, precum și pe cele privind funcționalitatea economică și administrativă”.

Potrivit informațiilor Libertatea, mai devreme de septembrie 2025 cu greu s-ar putea discuta cu datele pe masă ce înseamnă o reorganizare administrativ-teritorială, iar dezbaterile s-ar putea lungi pe parcursul a multe luni.

Fotografii colaj: Profimedia, Shutterstock

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE